Archive for the ‘La centenar’ Category

La centenar (40)   Leave a comment

La centenar. Cruci de eroi din Primul Război Mondial (40)

Apărut în Palia Expres, anul XXIII, nr. 5 (907), 8-14 februarie 2018, p. 3.

Începuturile timide ale cinstirii memoriei morților din Marele Război debutează practic, la nivel individual și / sau familial, încă din timpul desfășurării conflictului și a continuat pe aceleași coordonate mai mulți ani după încheierea efectivă a luptelor, totul completat însă cu interesul din ce în ce mai mare al comunităților locale pentru un cult al eroilor locali.

La nivel național problema se pune cu acuitate abia aproximativ un deceniu mai târziu, când în 2 iunie 1927, în Monitorul Oficial, este publicată Legea asupra regimului mormintelor de răsboi din România. Iar articolul 1 din prevedea că „mormintele ostașilor – fără nici o deosebire de religie sau origine etnică – căzuți pe timpul și din cauza răsboiului, situate pe teritoriul român, sunt puse sub ocrotirea legii de față”. Totodată, la articolul 2 se face și o clasificare a mormintelor care sunt asimilate mormintelor de război, pentru că, așa cum am specificat de nenumărate ori, eroi nu sunt doar cei care au murit efectiv pe fronturile celor două Războaie Mondiale, ci spectrul este mult mai larg: mormintele cercetașilor, surorilor de caritate și a oricăror altor persoane care au murit un serviciu comandat, „cât și a acelora cari au căzut punându-se benevol în serviciul patriei; mormintele invalizilor de război, mai precis a celor care au murit la distanță de luni sau de ani după ce au fost răniți în bătălii, precum și mormintele tuturor românilor de pretutindeni „cari au căzut dealungul veacurilor pentru desrobirea și înălțarea Neamului”.

După cum se observă, legea era clară și mai specifica că de același trebuie să se bucure și mormintele aparținând fostelor state beligerante, „amice sau inamice”, situate pe teritoriul român, „sub condițiunea reciprocității”, inclusiv mormintele prizonierilor și internaților civili de război.

Articolul 4 specifică cât se poate de clar următoarele: „Toate mormintele de răsboi – naționale și străine – au a fi considerate ca monumente publice, fie că se găsesc izolate sau sunt grupate în cimitire. Tot astfel se vor considera edificiile sau oricare altfel de construcțiuni sau lucrări cari se vor fi înfăptuit pentru comemorarea celor căzuți sau a unor fapte în legătură cu glorificarea eroismului românesc din toate timpurile”. Nu intrau aici mormintele celor aflați în cavourile de familie.

Toate mormintele de război situate pe teritoriul României trebuiau să fie îngrijite, înfrumusețate și păstrate cu toată pietatea, respectiva operă de îngrijire urmând să aibă caracter perpetuu, iar „sub nici o formă”, nimeni nu va putea strămuta mormintele de război fără autorizația societății „Cultul eroilor”. Comemorarea eroilor urma să se facă în fie care an de ziua Înălțării Domnului, decretată ca sărbătoare națională. „Deasemenea, pentru cinstirea celor căzuți și comemorarea glorioaselor acte de eroism național, se vor construi monumente și plăci comemorative în toate localitățile din țară, stimulându-se în special în acest scop inițiativa particulară”, iar fiecare comună era obligată să întocmească o „Carte de aur” cu numele ostașilor și alte date despre ei. Despre asemenea „Cărți de aur”, ale comunelor Beriu și Sereca, am vorbit într-unul din numerele anterioare ale Paliei expres.

Un lucru interesant care merită menționat, este cel menționat în articolul 27: „Județele și comunele sunt îndatorate să asigure întreținerea și paza mormintelor și cimitirelor de răsboi, cât și a tuturor lucrărilor comemorative situate pe teritoriilor lor”. În sfârșit, la articolul 31 se specifică că „orice profanare, distrugere sau vătămare a lucrărilor comemorative, semnelor funerare, mormintelor, monumentelor, construcțiunilor, plantațiunilor etc., cari potrivit art. 4 din lege sunt declarate monumente publice, este calificată ca delict și se vor pedepsi cu închisoare dela 15 zile la 2 ani”… Vom reveni pe viitor cu anumite considerații asupra prevederilor legislației actuale în domeniul protecției monumentelor eroilor.

La centenar 040, in Palia expres, an. XXIII, nr. 5, 907, 8-14 februarie 2018, p. 3

Reclame

Posted 2018/11/30 by danieliiancu in Articole, La centenar

La centenar (39)   Leave a comment

La centenar. Cruci de eroi din Primul Război Mondial (39)

Apărut în Palia Expres, anul XXII, nr. 44 (899), 30 noiembrie – 6 decembrie 2017, p. 4.

Ne oprim puțin din demersul nostru de a descrie cruci de eroi pentru a face un Apel către cititori. Poate suna cam pretențios, însă chiar avem nevoie de ajutorul cititorilor pentru a identifica, dacă nu exhaustiv, cel puțin într-o cât mai mare măsură crucile de eroi răspândite prin cimitire, pe ulițele satelor ori prin grădini.

Este foarte anevoios să descopăr singur asemenea monumente. Poate că pe lângă unele am trecut de zeci de ori fără să le văd, ignorându-le fără voie. Pe altele, ascunse prin livezi, printre morminții de ogradă, nu le-am văzut niciodată. Cu siguranță multe dintre ele s-au distrus iremediabil. Dar, ajutat de unii dintre localnici, am identificat și redescoperit uneori lucruri valoroase. De exemplu, o cruce de piatră situată la o răspântie de drumuri dintr-un sat nu prea mare este considerată de către marea majoritate a locuitorilor doar o simplă cruce de răscruce, un element comun multor locuri și așezări.

Nici lucrările științifice mai noi, nici articolele despre localitate și nici monografiile dedicate zonei nu fac alte precizări. Însă de la doi dintre bătrânii satului am aflat că respectiva cruce, înălțată pe o movilă, a fost cândva un monument dedicat eroilor. Cel mai probabil, celor căzuți în primul război mondial. Cu timpul, scrierea de pe cruce s-a deteriorat, iar văruirea lui succesivă în decurs de câteva decenii a condus la distrugerea textului în totalitate.

Chiar dacă nu există momentan o certitudine, descoperirea în sine se poate constitui într-un punct de plecare pentru o cercetare de arhivă care să aducă alte dovezi. De aceea este necesar ajutorul dumneavoastră, al cititorilor: să identificăm asemenea monumente și să le păstrăm atât cât putem, să încercăm să le protejăm. Cei care doresc să o facă pot să contacte redacția publicației Palia expres, pentru a discuta mai multe amănunte și eventual pentru a ne deplasa împreună la crucile celor care și-au pierdut viața pe fronturile celor două războaie mondiale, sau care și-au dat obștescul sfârșit în urma rănilor provocate de acestea.

La centenar 039, in Palia expres, an. XXII, nr. 44, 899, 30 noiembrie - 6 decembrie 2017, p. 4

Posted 2018/11/29 by danieliiancu in Articole, La centenar

La centenar (38)   Leave a comment

La centenar. Cruci de eroi din Primul Război Mondial (38)

Apărut în Palia Expres, anul XXII, nr. 42 (897), 16-22 noiembrie 2017, p. 8.

Am vorbit de multe ori despre faptul că, pentru a avea o imagine cât mai completă asupra unui eveniment, pentru a descifra cât mai exact anumite documente, pentru a fi cât mai aproape de adevărul istoric, o cercetare trebuie să coroborată de mai multe surse din teren, din arhive sau din biblioteci.

Țin să amintesc acest lucru deoarece în cazul de față este vorba despre o cruce din cimitirul din localitatea Bozeș (orașul Geoagiu), care oferă extrem de puține informații pentru o istorie a locului și a oamenilor din zonă. Este o cruce realizată relativ recent, turnată din ciment, cu un design nu neapărat futurist ci neobișnuit pentru eroii de război. Asta poate pentru că pe cruce mai este trecută o persoană care, luând în considerare datele nașterii și ale morții, nu prea avea cum să fie soția, în afara cazului în care respectivele date sunt greșite. Mormântul la căpătâiul căruia e amplasată crucea este clar conceput pentru o singură persoană și este înconjurat de un gard în miniatură, care parcă ține cu tot dinadinsul să îl separe de o mult mai veche cruce de piatră, cu terminațiile brațelor ce amintesc de crucile celtice și care pare să caute sprijin pe mult mai noul mormânt de ciment.

O descriere a tipologiei crucii pe care este trecut eroul nu are relevanță, cel puțin în acest moment, fiind evident faptul că meșterul crucer făcea parte din rândul celor care executau comenzi în serie. Așa cum spuneam, textul, săpat în trei plăci de marmură încastrate în ciment, este extrem de vag pentru cercetarea noastră: „FAM. VARTOLOMEI // VARTOLOMEI VIOREL / Dispărut în război / VARTOLOMEI EVA / 1909 – 1979 // Ridicată de fiică și ginere”.

La o primă vedere, eroul pare să fi dispărut pe unul din fronturile celui de-al doilea război mondial. Ar lipsi cu desăvârșire orice fel de conexiune cu Marele Război, dacă nu ar exista monumentul eroilor din Bozeș, despre care am scris recent. Acolo, la ultima poziție e menționat ca „erou bozeșan” din perioada 1914 – 1919 și Vartolomei Viorel, chiar dacă pe ultima poziție luând în considerare criteriul alfabetic. Tot „prin jertfă, la biruință” au mai căzut pe fronturi și alți Vartolomei din Bozeș. Privind însă cu atenție și eroii din cel de-al doilea Război Mondial, deslușim faptul că printre alți Vartolomei se regăsește și un alt Viorel. Prin urmare, eroul e din cel de-al doilea conflict.

Rămâne însă pe viitor de cercetat care a fost legătura dintre ei: tată și fiu, morți la distanță de decenii pe alte fronturi, în alte războiaie? Sau doar neamuri cu un grad mai mare sau mai mic de rudenie? Iar crucea aceea veche cu aparență celtică, al cărui text momentan nu poate fi descifrat, nu este al acelui Viorel Vartolomei, erou din Marele Război? Să sperăm că vom afla cât de curând…

La centenar 038, in Palia expres, an. XXII, nr. 42, 897, 16-22 noiembrie 2017, p. 8

Posted 2018/11/19 by danieliiancu in Articole, La centenar

La centenar (37)   Leave a comment

La centenar. Cruci de eroi din Primul Război Mondial (37)

Apărut în Palia Expres, anul XXII, nr. 41 (896), 9-15 noiembrie 2017, p. 8.

Un alt monument impresionant din Ținutul Orăștiei, din categoria celor „cu vultur” se găsește în localitatea Bozeș, aflată administrativ pe raza orașului Geoagiu. Asemănător din multe puncte de vedere cu cel din localitatea Gelmar, despre care am mai vorbit, monumentul eroilor din Bozeș să găsește amplasat aproape de intersecția drumurilor spre Balșa și Băcâia. Din păcate, impresia generală este oarecum umbrită, ca în nenumărate alte cazuri de la noi, de amplasarea, total inestetică, a stâlpilor de energie electrică în imediata vecinătate a monumentului, astfel încât cablurile de curent se situează în fundal din orice parte ai privi.

Monumentul din Bozeș este unul de tip obelisc, în trepte compuse din trunchiuri de piramidă puțin vizibile care își reduc volumele pe măsură ce se înalță, iar în vârf este împodobit cu un vultur cu aripile larg desfăcute, ce ține în gheare un sceptru și în cioc o cruce. Sub un brâu stilizat cu frunze de laur este săpată o cruce latină, iar mai jos începe textul: „EROILOR BOZEȘENI / 1914 – 1919 / PRIN JERTFĂ / LA BIRUINȚĂ!”

Urmează enumerarea celor căzuți pe fronturile Primului Război Mondial: „ABRUDEAN IOSIF / BOLDOR SIMION / BORZA MACAVEI / BUDA IOAN / BUDA IOSIF / BUDA ROMULUS / BUDA NICOLAE / BUDA IOSIF / BUDOIU IOAN / CĂLIMAN OCTAVIAN / CIORAN DIONISIE / CRISTIAN IOSIF / CURUȚ IOSIF / FILIMON DAVID / FILIMON TOMA / FLOREA NICODIM / FRĂȚILĂ AMBROZIE // GIURGIU IOAN / HENDREA ONISIM / JDIRA LUCA / MEDREA CANDIN / MEDREA LUCA / MOȚA IOSIF / NOJA IOAN / NOJA MIHĂILĂ / NOJA AUGUSTIN / ROȘU ADAM / SANFIRA ACHIM / SANFIRA ARON / SAV IOAN / SAV ARON / SAV IOAN / ȘTEF TĂNASE / VLAIC IOSIF / VARTOLOMEI AVIRON”. Puțin mai jos se găsește și o placă de fontă pe care se găesc turnate cuvintele „1916 – 1919 PENTRU PATRIE”, precum și cîteva elemente ce amintesc de Marele Război: în centru o cască de infanterie de „tip Adrian” (realizată de colonelul francez Louis Auguste Adrian și intrată și în echipamentul standard al armatei române). Sub cască, încrușișate, se găsesc o ramură de laur și un pumnal stilizat, iiar puțin mai jos se deslușește clar medalia „Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918”, instituită de regele Ferdinand I prin Decretul Regal 1744 din 8 iunie 1918.

Ulterior, pe monument au mai fost amplasate două plăci de marmură albă. Una dintre îi menționează și pe cei căzuți în al Doilea Război Mondial și conține textul: „1941 – 1945 / ABRUDEAN AUREL / BOLDOR IOSIF / CURECHEAN IOAN / FILIMON IOSIF / FLOREA SIMION / MERMEZAN IOSIF / MUNTOIU IOSIF / NOJA AMOS // RUSU N. IOSIF / RUSU S. IOSIF / SAMFIRA IOAN / VARTOLOMEI VIOREL / VARTOLOMEI LUCA / VARTOLOMEI IOAN / VASILE SIMION / VASILE CANDIN // VASILE IOAN”. Cea de-a doua placă amintește de „Eroul – Martir Timișoara ’89 / STUDENT / MUNTEAN NICOLAE-OVIDIU / 1967.IX – 1989.XII”.

La centenar 037, in Palia expres, an. XXII, nr. 41, 896, 9-15 noiembrie 2017, p. 8

Posted 2018/11/12 by danieliiancu in Articole, La centenar

La centenar (36)   Leave a comment

La centenar. Cruci de eroi din Primul Război Mondial (36)

Apărut în Palia Expres, anul XXII, nr. 40 (895), 2-8 noiembrie 2017, p. 3.

Al doilea monument al eroilor din localitatea Mada (comuna Balșa, județul Hunedoara) este amplasat, așa cum spuneam, la intrarea în cimitirul din jurul bisericii cu hramul „Sfinții Mihail și Gavriil”. Construit în anul 2010, poartă amprenta contemporaneității: un paralelipiped dreptunghic, din ciment placat cu bucăți de marmură albă și amplasat pe un soclu cu trei trepte.

Textul este împărțit pe alte șase plăci de marmură, de o nuanță mai închisă, bătând spre roz și lipite pe corpul principal al monumentului. Cea din partea superioară, aducând a formă cu un fronton triunghiular, poartă incizat semnul unei cruci latine sub care scrie: „EROII NEAMULUI ROMÂNESC DIN MADA – STEUINI”. Prin urmare aici sunt amințiti și ostașii căziți pe diferite fronturi, originari din localitatea Stăuini, situată în amonte de Mada, spre vârful Setraș.

Alte trei plăci, amintind de niște coloane, le menționează numele: „1914 – 1918 / ADAMESC AVRAM / INDREI N. / ȚIC IOAN / IGNAT SIMION / BOGDAN AVRAM / VÂRTOP ILIE / MÂNZAT IOSIF / VÎRTOP SEVASTIAN / BOTA IOSIF / CAZAN SABIN / CAZAN ILIE / BOGDAN PETRU / CAZAN NICOLAE / CAZAN IOSIF / MARIȘ LAZĂR / CAZAN AVRAM // 1939 – 1947 / CAZAN IOAN / PÎRȘTIN AUREL / TOMESCU SIMION / ADAMESC ROMAN / CAZAN SIMION / IOSIVESCU IOAN / BOGDĂNESC SIMION / CAZAN SABIN / DAN ROMAN / MOȚA SIMION / BOGDAN ROMAN / ROF REMUS / PÎRȘTIN IRIMIE / BUHA ROMAN / BUHA IOAN / PETRESCU IOSIF / ȘANDRU ROMAN / MURG ILIE / TREPTEȘ ROMAN / MOȚA AVRAM // 1939 – 1947 / BOGDAN IOAN / BOGDĂNESC SIMION / COSTEA ILIE / TOMESC ROMAN / BOGDAN ROMAN / CAZAN IOAN / CAZAN SABIN / CAZAN SABIN / GĂLDEAN SABIN / MARIȘ ANGHEL / TREPTEȘ IOSIF / MARIȘ IOSIF / CAZAN ZAHARIA / MARIȘ IOSIF / MARIȘ SIMIOAN / IOSIVESCU ROMAN // PREOT / TOMESCU CORNEL /  1912 – 1962 / ÎNCHIS ȘI DECEDAT / ÎN TEMNIȚELE / COMUNISTE”.

Mai jos, la baza monumentului propriu-zis și pe prima treaptă a soclului se găsesc celelalte două plăci, cu următoarele inscripții: „FIE CA BUNUL DUMNEZEU SĂ LE DĂRUIASCĂ / CUNUNA NEVEȘTEJITĂ A MUCENICIEI / RIDICATĂ SUB PREOT PAROH ADINEL POPOVICI / RIDICATĂ DE fam. MARIȘ SIMION; COLENIAC DORIN; SAMOILĂ VALER. 2010. // MONUMENT ZIDIT DE / MURG CORNEL”.

La centenar 36, Palia expres, an XXII, nr. 40, 895, 2-8 noiembrie 2017, p. 3

Posted 2018/11/05 by danieliiancu in Articole, La centenar

La centenar (35)   Leave a comment

La centenar. Cruci de eroi din Primul Război Mondial (35)

Apărut în Palia Expres, anul XXII, nr. 39 (894), 26 octombrie – 1 noiembrie 2017, p. 6.

Un caz foarte interesant, poate nu unic dar cel puțin singurul întâlnit de noi până acum este cel al satului Mada (comuna Balșa, județul Hunedoara). Spun asta deoarece în respectiva localiatate există două monumente ale eroilor, iar acest lucru se poate constitui într-un exemplu de bună practică pentru autoritățile locale și bisericești din alte zone.

Ambele monumente sunt aplasate în preajma bisericii cu hramul „Sfinții Mihail și Gavrii”, construită în anii 1919 – 1920, îmediat după Marele Război, pe locul unei mult mai vechi biserici de lemn atestată încă de către conscripțiile de la 1733 sau 1750. Primul dintre ele se găsește la întrarea în cimititul larg, asemănător uneori cu o livadă, a fost zidit în anul 2010 și cuprinde eroii din ambele războaie mondiale.

Cel de-al doilea, aflat nu departe de edificiul de cult, înconjurat deja de cruci mai vechi sau mai noi, a fost ridicat în anul 1934 doar în memoria celor căzuți în Marele Război. Mulțumirea noastră rezultă din faptul că autoritățile din 2010 au avut inspirația de a nu deteriora vechiul monument prin pacarea lui cu tot felul de plăcuțe de marmură, preferând, așa cum amintem edificarea unuia nou, astfel încât astăzi mai putem admira monumentul de la 1934 așa cum a fost gândit și realizat atunci.

Este un obelisc de piatră, nu prea înalt, cu vârful terminat în formă de piramidă și care se sprijină pe un piedestal din două trepte, constituit din doi monoliți tot de piatră, unul cubic iar celălalt având aspectul unui paralelipiped dreptunghiular. În momentul aplasării, pentru a-l mai înălța puțin, la bază au mai fost zidite din pietre de rîu și ciment încă două trepte,, astfel încât impactul vizual al monumentului să fie mai mare, creîndu-se totodată și o structură compactă ce evouează pe verticală.

Din punctul de vedere al ornamenticii, monumentul vechi de la Mada este extrem de simplu: o cruce latină, cu terminațiile brațelor care amintesc de crucile trilobate și care practic îl creștinează. Sub acest însemn, fără nici un alt fel de încadrament, se găsește următorul text: „Ridicat în 1934 / de înv. Mihoc Ionel / Nicula Sabin / Nicula Ioachim / în timpul păstorirei / preot Grigorie Iliasă / în amintirea / EROILOR din MADA / căzuți în luptele / din 1914 – 1918 / pentru întregirea / PATRIEI”. Se observă că lipsesc practic numele eroilor, în schimb avem mai multe informații decât cu alte ocazii despre cei care s-au străduit să ridice monumentul. Eroii îi vom aminti cu altă ocazie…

La centenar 35, in Palia expres, XXII, 39 (894), 26 oct.-1 nov. 2017, p. 6

Posted 2018/11/02 by danieliiancu in Articole, La centenar

La centenar (34)   Leave a comment

La centenar. Cruci de eroi din Primul Război Mondial (34)

Apărut în Palia Expres, anul XXII, nr. 38 (893), 19-25 octombrie 2017, p. 8.

Cei care cunosc Bozeșul (localitate aparținătoare administrativ de orașul Geoagiu), știu că undeva, sus pe o culme de deal, la dreapta cum mergi spre Ardeu și la stânga dacă cârmești spre Bâcâia, se află o biserică veche. De piatră, micuță, monument istoric de categoria A. Pentru cei doritori de statistici, respectiva bisericuță poartă tot hramul „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil” (ca nenumărate alte biserici din Ținutul Orăștiei), iar tradiția o încadrează în rândul lăcașurilor de cult ridicate în secolul al XVI-lea datorită unor caracteristici pe care le întâlnim în multe alte cazuri: biserică-sală, altar pentagonal decroșat (evident derivat din arhitectura bisericilor de lemn), navă relativ mare cu boltă semicilindircă și turn clopotniță etajat având foișorul dublu și o fleșă ascuțită…

Ideea este că tradiția e tradiție. Prima menționare documentară a bisericii din Bozeș datează abia din 1733 (conform lui Augustin Bunea, în lucrarea Episcopul Ioan Inochențiu Klein, Blaj, 1900), iar ultimele renovări din 1955 și 2005 (vezi Florin Dobrei, Bisericile ortodoxe hunedorene, Reșița, 2011, p. 120). Pentru demersul nostru însă, mai reprezentativ este faptul că, odată pătruns în interiorul cimitirului care înconjoară biserica veche din Bozeș, undeva pe dreapta dai de o cruce de erou. Amplasată departe de biserică, dar aproape de drum.

Este un monument simplu, din piatră, ridicat pe un postament comun. Tot din piatră. Și înconjurat de arbuști. Forma e comună și se pot ghici asemănări cu alte cruci de acest gen. Poate fi vorba despre același meșter, dar poate fi vorba despre epigoni. În partea superioară regăsim crucea de tip grecesc, cu brațele trilobate și inscripțiile de consacrare. Tot repet aceste lucruri nu pentru că nu am ce scrie, ci pentru a depista diferențele. Pentru că, de această dată în locul unei simple cruci latine, cum întâlnim în majoritatea cazurilor, este o cuce cu opt brațe dispuse în stea, brațul superior și cel inferior fiind aproximativ duble ca lungime față de celelalte șase. În plus, brațul principal se sprijină pe un triunghi ce amintește de „ochiul lui Dumnezeu”. Era Budoiu Ioan din Bozeș mason? A copiat meșterul crucer niște simboluri de care habar nu avea?

Nu ne hazardăm să afirmăm nimic, dar imediat sub brațul principal al crucii, se găsește o inscripție sub formă de sprânceană, ce suprapune o nișă în care, de obicei, se regăseau fotografiile eroilor. Aici nu este vorba de un spațiu pentru o fotografie, ci doar de o imitație a acestuia. Un fel de pătrat cu colțurile concave, păstrează următorul text: „BUDOIU IOAN / NĂSCUT 1878. II. 20. / † 1917 POLONIA. / BUDOIU ELISABETA / N. 1884. VII. 4. / † 1960 // SPRE / VEȘNICĂ POMENIRE / RIDICATĂ DE / S […] ION ȘI ANA”…

La centenar 34, in Palia expres, XXII, 38 (893), 19-25 octombrie 2017, p. 8

Posted 2018/10/27 by danieliiancu in Articole, La centenar