Archive for the ‘Pro memoria’ Category

Pro memoria (23)   Leave a comment

Eroii din Tuștea

Apărut în Glasul Hunedoarei, an. IX, nr. 2174, 25 mai 2018, p. 8.

Prin Țara Hațegului găsim, destul de des, cimitire sau simple curți de biserici mărginite de cruci fără morminte. Amplasate discret sau puse la vedere, acestea amintesc de eroi răpuși pe câmpuri de bătălie din Primul sau al Doilea Război Mondial. Este și cazul localității Tuștea, din comuna General Berthelot.

Crucea lui Moise Andrioni

Printre cele zece cruci identificate în cimitirul din preajma bisericii cu hramul „Sfânta Treime”, înălțată pe la mijlocul secolului al XIX-lea, se găsește și una ridicată în memoria lui Moise Andrioni, căzut în Marele Război.

Simplă, de dimensiuni reduse, construită din două bucăți de marmură și amplasată pe un mic soclu de ciment, crucea este lipsită de ornamente. Doar registrul superior, de inspirație grecească, cu îmbinarea brațelor trilobate încadrată într-un cerc, aduce o notă distinctivă în cadrul ansamblului. Registrul inferior are o formă aproximativ dreptunghiulară și pe el se află gravată următoarea inscripție: „În amintirea / eroului / MOISE ANDRIONI / rep. 25 Oct. 1915 pre câmpul / de luptă din Rusia în etate de / 29 ani. Sa ridicat această s. / cruce de soția sa Maria”.

Alți eroi prin Rusia

Crucea deja amintită este situată la marginea cimitirului, lângă gardul de la drum, fiind încadrată de celelalte nouă, printre care se află alți eroi din satul Tuștea care au murit prin Rusia, dar în al Doilea Război Mondial. Nu insistăm acum cu descrierile obiectivelor memoriale, ci îi menționăm doar prin textele săpate pe cruci.

„Întru amintirea Eroului / ANDRIONI PETRU / născ. 1914, / mort la 15 Apr. 1943, / în luptele din Rusia. / Glorie lui! / Fiei memoria / binecuvântată // Deplâns de mama Maria, buna Juja / soția Viorica și fii Moise și Petru”.

„În amintirea lui / DANCI VIOREL / n. 21 IX 1919 / dispărut în 1943 / la STALINGRAD // În veșnica lui / pomenire”.

„Întru amintirea / eroului Sold. / Gheorghioni Ion / mort pentru patrie la / stația Sevastopol 30 Martie / 1943, în etate de 32 ani, / făcând parte din Reg. 2 C.F.R. / Patria recunoscătoare. // Deplîns de soție: Ilinca. / copii: Vuca și Doina”.

„Întru amintirea / Eroului / Sold. MERIAN SAMOILĂ / născ. 1912 comuna Tuștea / mort în luptele dela / Sevastopol la 26 Iunie 1942”.

Despre ceilalți eroi căzuți prin alte țări, pe alte fronturi, vom vorbi cu altă ocazie.

Posted 2020/01/15 by danieliiancu in Articole, Pro memoria

Pro memoria (22)   Leave a comment

Prin Ghelari și Hățăgel

Apărut în Glasul Hunedoarei, an. IX, nr. 2164, 11 mai 2018, p. 8.

Ne oprim în acest material asupra altor două monumente realizate relativ recent, mai precis după anul 2000: monumentul nou din Ghelari și monumentul din Hățăgel.

Personalități și eroi la Ghelari

La Ghelari, pe lângă monumentul vechi dedicat eroilor, în anul 2004 a fost ridicat un alt obiectiv memorial, amplasat aproximativ în fața primăriei. Forma este futuristă, semnul crucii fiind redat de golul rezultat în urma asamblării mai multor bucăți de marmură albă. O alee de ciment face legătura cu soclul tot din ciment, dar placat cu bucăți de marmură.

Pe alte patru plăci se amintește despre faptul că „MONUMENTUL EROILOR ȘI PERSONALITĂȚILOR”  a fost ridicat „ÎN MEMORIA EROILOR / COMUNEI GHELARI / CĂZUȚI ÎN PRIMUL ȘI / AL DOILEA RĂZBOI / MODIAL” (text sub care se găsește o ramură de măslin), sunt menționate cu destul de multe detalii zece „PERSONALITĂȚI” ale comunei (spațiul nu ne permite să le menționăm aici), precum și următoarele informații: „INIȚIATOR / PRIMAR TENȚ SERGIU / EXECUTANT / FLORIN POANTĂ / MAI 2004”.

Monumentul din Hățăgel

Și la Hățăgel (comuna Densuș) a fost ridicat în anul 2005 un monument de marmură albă, relativ simplu și de dimensiuni modeste. Nu avem cunoștință de existența unui monument al eroilor ridicat anterior.

Practic, obiectivul funerar din această localitate este ridicat pe un mic postament de ciment și a fost realizat din marmură. Registrul principal, de formă aproximativ pătrată, având colțurile superioare teșite, este încadrat de două elemente care redau simbolic două lumânări ce ar trebui să ardă veșnic întru pomenirea celor căzuți pe fronturile celor două Războaie Mondiale, și se află așezat pe o altă bucată de marmură pe care se poate citi inscripția: „Veșnica lor pomenire”. Tot pe registrul principal sunt redate stilizat și câteva elemente decorative: o cască militară așezată pe o sabie și o pușcă, dispuse încrucișat. Alături se găsește textul principal: „MONUMENTUL EROILOR / DIN HĂȚĂGEL // 1914 – 1918 / LĂȚUG IOJA / ARAD RUSU / VASILONI ARON / LASCONI SIMION / PURCEL ARON / DĂNESC PĂTROI / RĂDONI ION / BLENTEA PETRU / DĂNESC ARON / DĂNESC PETRU / SOCACI PETRU / ARAD DUMITRU // 1940 – 1945 / LĂȚUG FILIP / VINȚAN IANĂȘ / VASILONI ION / DĂNESC NELU / DRĂGOTESC IACOB / GĂRDEAN GHEORGHE / SOCACI IOSIF / BLENTEA ARON”. Iar puțin mai jos, „MARMOSIM 2005”. Partea superioară este o cruce decorată cu inscripțiile de consacrare și cu tricolorul României.În cimitir am mai identificat încă trei cruci de eroi asupra cărora vom reveni într-un articol viitor.

Posted 2020/01/08 by danieliiancu in Articole, Pro memoria

Pro memoria (21)   Leave a comment

Eroi pentru „țară și rege”

Apărut în Glasul Hunedoarei, an. IX, nr. 2159, 4 mai 2018, p. 8.

Undeva de-a lungul străzii principale ce străbate localitatea Uroi (aparținând administrativ de orașul Simeria), s-a ridicat în anul 1938 un monument al eroilor, oarecum singular din punctul de vedere al realizării, dar și în ceea ce privește o parte a textului inscripționat. În urma lucrărilor edilitare realizate de-a lungul vremii, astăzi obiectivul memorial este amplasat extrem de incomod și inestetic: dincolo de o țeavă de gaz metan cam ruginită, cu o cutie de tablă, și în spatele unui gard vizibil deteriorat. Practic, monumentul se află într-o grădină.

Monumentul din Uroi

Ansamblul dedicat eroilor din localitatea Uroi se compune dintr-un corp dreptunghiular superior așezat pe un al doilea corp aproximativ de formă patrulateră și care se înalță practic dintr-un postament realizat din trepte inegale pe diferitele laturi ale monumentului. O cruce în relief împodobește partea superioară, la baza acesteia fiind dispuse mai multe elemente decorative specifice: de ambele părți frunze de laur, iar în centru o cască suprapusă peste o sabie dispusă în diagonală, cu vârful în jos, o cruce cu brațele egale, amintind de „Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918” (medalie instituită de Regele Ferdinand I prin Decretul Regal 1744 din 8 iunie 1918), iar mai jos inscripția „PRO PATRIA”.

Pe registrul median, într-o nișă dreptunghiulară, se găsește textul principal scris acum cu litere vopsite în auriu: „PENTRU AMINTIREA / EROILOR DIN UROI / MORȚI PENTRU PATRIE / 1914 – 1919 // TOT N. ION / TOT P. NICOLAE / IANCU SOLOMON / SABĂU S. ALEX / MIC VALER / RADU ALEX / TOT P. ARON // TOT AUGUSTIN / BĂLAN RUSALIN / LUNGU ALEX / MOGA I. ION / TOT I. SOLOMON / LĂDARI PETRU / SABĂU I. ALEX / SABĂU G. GHEORGHE”.

Pe cealaltă față a monumentului, mai puțin decorată, se găsește doar, redată în basorelief, imaginea stilizată a unei cărți deschise, amintind de „cărțile de aur ale eroilor”, iar dedesubt un text care în perioada comunistă a fost ascuns de ochii lumii sub straturi groase de var. Textul este următorul: „RECUNOȘTINȚA / STOLULUI / ȘCOALEI PRIMARE / ȘI A / SUPRAVIEȚUITORILOR / BINEVOITORI / 15 Noem. 1938 / CREDINȚĂ și MUNCĂ / PENTRU / ȚARĂ ȘI REGE”.

Despre „Straja Țării”

Pentru cei care nu sunt obișnuiți cu termenul de „stol” decât în alte contexte, trebuie precizat faptul că stolul era o structură a ceea ce s-a numit Straja Țării. Pe scurt, Străjeria a fost o instituție de stat, obligatorie pentru tinerii între 7 și 18 ani, înființată de către Carol II, care și-a luat și titulatura de „Marele Străjer”. Potrivit declarațiilor, Străjeria avea ca scop educația tineretului în plan patriotic, moral și fizic, și era organizată în cuiburi, pâlcuri, stoluri, cete, falange și marea falangă, iar printre discipline se numărau: educația fizică, educația tehnică, educația patriotică, educația morală, socială și religioasă, sau cea civică.

Pro memoria 021, in Glasul HD, an. IX, nr. 2159, 4 mai 2018, p. 8

 

Posted 2019/10/12 by danieliiancu in Articole, Pro memoria

Pro memoria (20)   Leave a comment

Monumentele din Șoimuș

Apărut în Glasul Hunedoarei, an. IX, nr. 2154, 27 aprilie 2018, p. 8.

O altă situație inedită o regăsim în localitatea – centru de comună – Șoimuș. Aici, amintirea eroilor este păstrată prin cel puțin două monumente, ambele realizate după anul 1989, dar în stiluri diferite. Nu am găsit momentan informații despre obiective memoriale ridicate în localitate înainte de anul amintit, cu toate că în alte sate aflate astăzi în componența comunei asemenea monumente s-au construit în perioada imediat următoare Marelui Război.

Monumentul din fața Primăriei

Cel mai vechi monument, realizat probabil la începutul anilor ’90, se află ridicat în părculețul din fața sediului Primăriei Comunei Șoimuș, aproape lipit de gardul care delimitează zona verde de drumul județean care traversează localitatea. Amplasarea sa este extrem de incomodă atât pentru vizitatorii interesați de asemenea obiective, cât și pentru desfășurarea de activități comemorative (ceea ce a determinat probabil autoritățile locale să mai construiască un monument), astfel încât s-ar impune relocarea acestuia într-un alt spațiu, mai generos, pentru a fi mai bine pus în evidență.

Din punct de vedere arhitectonic, monumentul este simplu: un postament scund în trei trepte, deasupra căruia se află registrul principal în formă de cub și o cruce cu brațele aproximativ egale. Totul realizat din ciment. Brațele crucii sunt incizate cu inscripțiile de consacrare iar la îmbinarea asestora se găsește relifetată o altă cruce, neagră. Nu există alte ornamente în afară de două plăci de marmură albă pe care se găsesc două texte: „ACEST MONUMENT S-A / RIDICAT ÎN MEMORIA / EROILOR ROMÂNI / CĂZUȚI LA DATORIE ÎN / PRIMUL ȘI AL DOILEA / RĂZBOI MONDIAL ȘI / ÎN REVOLUȚIA DIN / 16 – 22 DEC 1989” și „FIE-LE ȚĂRÎNA UȘOARĂ / ȘI MEMORIA / BINECUVÂNTATĂ, AMIN!”.

Monumentul din curtea bisericilor

Obiectivul memorial mai nou e amplasat între cele două biserici: cea veche, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, datând de la începutul secolului al XVIII, mai precis din anul 1705; și cea nouă ridicată între 1990 și 2001, și având hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. Tot de dimensiuni reduse, este ridicat într-un foișor amplu și așezat pe o masă de marmură albă.

Donumentul în sine, din marmură neagră, este constituit dintr-o cruce de tip latin pe care se regăsesc redate cu alb inscripțiile de consacrare și imaginea lui Iisus Hristos răstignit. Aceasta este încadrată de alte două plăci ce aduc aminte de filele unei cărți deschise, iar la bază și pe laterale alte trei piese de marmură întregesc monumentul. Textul, compus din trei părți, este următorul: „Comuna ȘOIMUȘ / Eroi din primul război mondial / PĂCURAR ARON / HENȚ IULIUS / BECSA PETRU / VĂCAR MIHUȚ / DUBAR NICOLAE / CRIȘAN NICOLAE / POPA ARON / RESIGA ION / MAIER ION / BUNDA LOGHIN / SIMEDRU ION / NECȘA ION / SIMEA ION / BODEA ION / POPA ION / BANCIU IOAN / ROȘU PETRU // Eroi din al doilea război mondial / JURA ARON / IMBREA ION / AVRAM NICOLAE / MÎRZA SABIN / TURCU MIHUȚ / BECSA ION / NECȘA PETRU / CHIȚIBA NICOLAE / GABOR LAZĂR / JULA DIONISIE / GABOR ARON / LUCA GHEORGHE / SUSAN PETRU / MAIER NICOLAE / LUCA SABIN / DOBREI IOSIF / DĂNESCU PETRU / PĂCURAR ARON / IACON ION // VEȘNICA POMENIRE, VREDNICILOR DE FERICIRE / ȘI PURUREA POMENIȚILOR, EROILOR NOȘTRI”.

Pro memoria 20, in Glasul Hunedoarei, 27 aprilie 2018

Posted 2019/10/08 by danieliiancu in Articole, Pro memoria

Pro memoria (19)   Leave a comment

Eroii din Simeria

Apărut în Glasul Hunedoarei, an. IX, nr. 2149, 20 aprilie 2018, p. 8.

În Piața Unirii din orașul Simeria există unul dintre monumentele „cu vultur”, asemănător din acest punct de vedere cu, spre exemplu, cele din Bozeș, Gelmar sau Crișcior, despre care am scris cu alte ocazii. Mai mult decât atât, monumentul din Simeria beneficiază, alături de crucile și monumentele ce se întâlnesc pe raza localităților componente ale orașului (Bârcea Mare, Cărpiniș, Sântandrei, Simeria Veche, Șăulești și Uroi), de o bibliografie, dacă ar fi să ne gândim doar la volumele semnate de G. T. Niculescu-Varone (Monografia satului Săulești, București, 1945) sau Ioachim Lazăr și Camelia Stârcescu Enăchiță (Monografia orașului Simeria, Deva, 2008). Este destul de rar întâlnit un asemenea fapt.

Monumentul din Piața Unirii

Obiectivul memorial din centrul orașului Simeria a fost ridicat în anul 1937, conform informațiilor găsie prin arhive de autorii monografiei localității (p. 78). Construit din piatră, monumentul este amplasat pe un piedestal din ciment în două trepte. În afară de vulturul cu aripi larg deschise, cu o cruce în cioc și un sceptru între gheare, monumentul este constituit din trei registre mari: o bază aproximativ cubică, un obelisc sub formă de trunchi de piramidă și un registru superior dreptughiular, decorat și terminat tot într-un trunchi de piramidă.

Pe acest ultim registru, pe ambele laturi se găsește redat în basorelief, stilizat desigur, un motiv des întâlnit pe monumentele construite în perioada interbelică: două săbii-pumnale încrucișate peste care s-a suprapus modelul unei căști de tip „Adrian”, însă fără a avea reliefat „cozorocul”. Respectiva cască a fost desenată şi proiectată generalul frencez August Louis Adrian şi a fost introdusă în dotarea trupelor franceze în 1915, în cea a trupelor române în 1917, devenind după 1918 un simbol al Marelui Război.

Registrul median este decorat în partea din față cu simbolul crucii, o cruce de tip latin, sculptată, sub care se află încastrată o placă de marmură, cu un text mai puțin obișnuit. De obicei, monumentele ridicate în perioada amintită aveau un text oarecum clasic, care vorbea despre eroii căzuți pe fronturi între limite temporale care puteau ajunge chiar la 1914-1920, sau chiar amintesc și de alți eroi căzuți prin răscoale (precum cea din 1874, condusă de Horea, Cloșca și Crișan) sau revoluții (ca cea din 1848-1849, condusă de Avram Iancu). Textul de pe monumentul eroilor din Simeria este însă mai special, menționând că acesta este ridicat în amintirea „EROILOR și MARTIRILOR, / cari s-au jertfit pentru / realizarea idealului național / 106. – 1918”.

După al doilea Război Mondial, nu știm cu exactitate când în acest moment, pe registrul inferior a mai fost amplasată o placă de marmură (este bine că nu au placat tot monumentul cu marmură, că doar ne aflăm la Simeria), pe care este săpat următorul text: „EROILOR și MARTIRILOR / căzuți pentru patrie în / MARELE RĂZBOI / 1941 – 1945”. Și aici regăsim o ieșire din tipicul inscripțiilor de gen, pentru că sintagma de „Marele Război” este utilizată pentru a doua conflagrație mondială și nu pentru prima, așa cum este utilizată în istoriografie.

O precizare despre monumentul din Simeria Veche

Monumentul din Simeria Veche l-am descris de mai multe ori, inclusiv în Glasul Hunedoarei (vezi Glasul Hunedoarei, an. IX, nr. 2096, 2 februarie 2018, p. 8), menționind că este simplu, ridicat în anul 2000 din marmură albă. Cu alte ocazii am precizat că aceste tipuri de monunte au înclouit uneori obiective memoriale mai vechi, fiind mult mai facilă amplasarea unor monumente noi, decât restaurerea celor vechi. Este și cazul monumnetului din Simeria Veche, despre care în monografia orașului Simeria se precizează că „în iulie 1940 s-a terminat și inaugurat Monumentul Eroilor” (p. 78).

Pro memoria 019, in Glasul Hunedoarei, 20 aprilie 2018

Posted 2019/09/21 by danieliiancu in Articole, Pro memoria

Pro memoria (18)   Leave a comment

Monumentele puse sub lacăte

Apărut în Glasul Hunedoarei, an. IX, nr. 2142, 6 aprilie 2018, p. 8.

Pe strada Călugăreni din municipiul Deva se găsesc mai multe spații în care se află fie obiective memoriale, fie cimitire. Dacă cimitirul obișnuit are porțile larg deschise, zona cimitirului militar și a celor două monumente este zdravăn păzită de lanțuri și lacăte chinezești noi, ce blochează porțile de acces. Într-un mod absolut inutil și ironic de altfel, gardurile de beton de pe frontul stradal fiind mai mult decorative, nedepășind pe alocuri 50 de centimetri. 

Despre eroii români

Monumentul eroilor români de pe Călugăreni este probabil cel mai cunoscut monument din județ, datorită faptului că, cel puțin o dată pe an, majoritatea presei hunedorene imortalizează sumedenie de oficialități care depun coroane și ascultă Imnul național cu mâinile la inimă. Nu pot să redau aici data la care a fost ridicat respectivul obiectiv memorial, amplasat pe o esplanadă largă la care se ajunge urmând o alee și urcând șase trepte.

Amplasat pe un piedestal pe trei nivele monumentul bănuiesc că este realizat din ciment și placat cu marmură neagră. Forma lui este dată prin suprapunerea a șase paralelipipede dreptunghice, de dimensiuni variate, deasupra cărora se ridică o mică cruce de tip grecesc. În registrul central se găsește și o placă, tot de marmură neagră, pe care a fost inscripționat cu litere aurii următorul text: „EROI AU FOST… / EROI SUNT ÎNCĂ / ȘI-OR FI ÎN NEAMUL / ROMÂNESC”. Atât.

Dincolo de monument este Cimitirul Eroilor. Zeci de cruci, de pe care numele eroilor aproape că se șterg. Undeva, spre gardul ce delimitează cimitirele, se mai află un spațiu înconjurat de trepte placate cu gresie, care înconjoară o cruce ridicată deasupra unui osuar, încadrată de câte alte două cruci mici, de fiecare parte. Crucea este simplă, realizată din ciment mozaicat, având la îmbinarea brațelor, realizate în basorelief, un cerc înconjurat de inscripțiile de consacrare. Mai jos putem citi textul: „AICI / ODIHNESC / ÎNTRU / DOMNUL / 30 OSTASI / NECUNOS- / CUȚI”…

Despre eroii sovietici

Alături de Monumentul Eroilor Români, despărțit de un alt gărduleț de ciment, se găsește Monumentul Eroilor Sovietici. Amenajat tot pe o esplanadă, acesta este înconjurat de 27 de pietre funerare (sper că le-am numărat bine, dar o să mai verific), simple ca formă și având ca unică decorațiune „steaua roșie”. O singură piatră funerară are și o inscripție: „Sold. KOKURSKIN VLADIMIR ANATOLIEVICI / Reînhumat 1963”.

Monumentul este și el simplu: un obelisc relativ înalt, din ciment, cu câteva ornamente simple amplasate la bază. Două plăci de marmură albă îl decorează: una simplă, cu reproducerea „stelei roșii”. A doua cu un text bilingv amplasat deasupra a două ramuri de măslin încrucișate. : „Textul chirilic (nu îl reproducem, deoarece nu are relevanță în contextul unui asemenea articol, fiind tradus și transcris în română mai jos) // GLORIE OSTAȘILOR / ARMATEI SOVIETICE / CARE ȘI-AU DAT VIAȚA / ÎN LUPTA / PENTRU ELEIBERAREA / OMENIRII DIN ROBIA / FASCISTĂ”.

Posted 2019/07/13 by danieliiancu in Articole, Pro memoria

Pro memoria (17)   Leave a comment

Eroi din al doilea Război Mondial

Apărut în Glasul Hunedoarei, an. IX, nr. 2136, 30 martie 2018, p. 8.

Așa cum am precizat în mai multe rânduri, încă din anul 2013 apropierea centenarului Primului Război Mondial ne-a îndemnat să demarăm o acțiune de inventariere a monumentelor de roi de pe raza județului Hunedoara, acțiune care s-a transformat ulterior într-un proiect derulat prin intermediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva. Acest demers a presupus de la bun început o campanie de identificare, localizare, fotografiere, măsurare și descriere detaliată a tuturor monumentelor de acest tip, fie că aminteau de eroi din Primul Război Mondial, fie de eroi căzuți pe fronturile celei de-a doua mari conflagrații. 

Monumentul Valea Orminzii

Astfel, astăzi ne oprim asupra a două obiective memoriale, diferite ca realizare artistică și ridicate la zeci de kilometri și la decenii distanță unul de celălalt. În primul rând este vorba despre monumentul eroilor din Valea Orminzii, parte a localității Ormindea din comuna Băița.

Amplasat pe un soclu masiv de ciment văruit în alb, monumentul este însă protejat de precipitații într-un mod inestetic (sau cel puțin așa era la data documentării, 9 martie 2014), cu un acoperiș de tablă sprijinit de patru țevi de fier. Obiectivul memorial în sine este în schimb extrem de îngrijit realizat, cioplit în piatră, fiind constituit din două părți distincte: o cruce latină înaltă, cu terminațiile brațelor trilobate și incizate cu inscripțiile de consacrare, și o placă dreptunghiulară lipită practic pe una dintre lateralele crucii.

Pe această placă se află cioplit și textul inscripției, pe care ne-am îngăduit să îl transcriem în felul următor: „ÎN AMINTIREA OSTA- / ȘILOR CĂZUȚI ÎN RĂS- / BOIUL 1941-1945 // COL. P. POPA BĂIȚA / MED. Pl. Z. C. ZAICA BĂIȚA / CAP. C. GABAR BĂIȚA / SERG. GH. BORZA ORMINDEA / SERG. I. DAVID ORMINDEA / SERG. P. DAVID ORMINDEA / CAP. T. ADAM / SOLD. P. GHERMAN ORMINDEA / SOLD. V. OPREAN ORMINDEA / SERG. A. SĂCUI CĂINEL / SOLD. N. MAGDA CĂINEL / SOLD. A. STEGA CĂINEL / CAP. GH. SERBAN PEȘTERIA / SOLD. T. BUDA PEȘTERIA / SOLD. I. BUDA PEȘTERIA / SOLD. P. GROZA PEȘTERIA / SOLD. GH. IACOB CRĂCIUNEȘTI / 29 IUNIE 1946”.

Este evident faptul că numărul eroilor din localitățile comunei Băița este mult mai mare, dar la momentul ridicării respectivului monument numele celor căzuți pe front nu era cunoscut de către meșterii cruceri și de către cei care au comandat monumentul. Pentru cei care doresc să afle mai multe informații în acest sens se poate consulta în special volumul scris de Ioachim Lazăr, Comuna Băița. Monografie (Deva, 2007, p. 136-137).

Noul monument din Crișcior

Despre monumentul vechi din Crișcior, impozant prin realizare, am amintit cu altă ocazie. Monumentul nou, ridicat în amintirea eroilor din cel de-al doilea Război Mondial, este amplasat la marginea localității, la ieșirea spre Abrud. Este realizat într-ul stil banal, fiind redus ca dimensiuni și turnat în ciment, având încastrate mai multe bucăți sau plăci de marmură ornamentate cu simbolul crucii, imagini de lumânări care ard sau având inscripționate următoarele texte: „SFÎNTĂ CRUCE / NE AJUTĂ / ÎN NECAZURI / ȘI-N DURERI / INIMA NE-O FĂ / AVUTĂ PLINĂ DE / DULCI MÎNGÎIERI // 1997 // EROII DIN CEL DE-AL II-LEA RĂZBOI / MONDIAL ÎMPOTRIVA STALINISMULUI / ȘI HITLERISMULUI 1941-1945 // LITRA PETRU / DAN CORNEL / ELEG STEFAN / ICA LADISLAU / CRISTEA IOAN / PLEȘA IOAN / POPA EMANUIL / FURDUI OCTAVIAN / GRISCIU GHE. // SORTAN VALER / JOSAN IOAN / TODERAS EMAN. / MARCU NICOLAE / ELEG IULIU / DOT GLIGOR / FER IOAN / OPREAN IOAN / OPREAN AVRAM”.

Pro memoria 17

Posted 2019/04/28 by danieliiancu in Articole, Pro memoria