Archive for 2020/02/18

Comori mai puțin știute ale Hunedoarei (19)   Leave a comment

Cetatea regală a Hațegului

Apărut în Glasul Hunedoarei, an. X, nr. 2416, 30 august – 5 septembrie 2019, p. 8.

Descrierea conform Listei Monumentelor Istorice, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, poziția 459: „cod HD-II-a-A-03455, Cetatea regală a Hațegului, sat SUBCETATE; comuna SÂNTĂMĂRIA-ORLEA; Vârful dealului Orlea, secolele XIII – XV”. La următoarele două poziții din LMI sunt trecute la aceeași adresă și având aceeași datare un „turn hexagonal” (cod HD-II-a-A-03455.1) și o „incintă din piatră cu val și șanț” (cod HD-II-a-A-03455.2).

…„sămănat într-o largă câmpie pe care din toate părțile o înconjură munții”…

Cine pătrunde în orașul Hațeg venind dinspre Valea Mureșului va trebui să traverseze de cele mai multe ori, deși drumul nu e obligatoriu, Dealul Orlea, sau al Hațegului, exact ca acum mai bine de un secol, când Nicolae Iorga vizita ținutul. Dealul respectiv „trebuie să-l suim întâi, și iată că vreo jumătate de ceas străbatem, într-o urcare înceată, prin pădurea de stejari și fagi, care răsar foarte deși din țărâna roșiatică” (Neamul românesc în Ardeal și Țara Ungurească, București, vol. 1, 1906, p. 272). Când ajungi sus, „Hațegul se vede acum prin ochiurile arbori, la dreapta, sămănat într-o largă câmpie pe care din toate părțile o înconjură munții. Spre el ne coborâm printre vii și căsuțe de munte, cu lungile coperișuri de șindrilă neagră” (p. 274).

Pentru a vedea însă „cetatea regală” nu coborâm spre oraș, ci parcurgem un drum forestier pe culmea dealului. Supraveghind, practic, drumul ce lega Transilvania de Țara Românească, rolul fortificației a fost unul esențial. „Prima mențiune provine din anul 1317 și este un document prin care Carol Robert îl amintește pe Nicolae, fiul lui Ivanca, comes et castelanus de Hatzac, care a participat în calitate de castelan al regelui la bătăliile date de acesta împotriva voievodului Kan. Aproape toate lucrările citate consideră însă prima mențiune a cetății datând din anul 1276, când este amintit, între demnitarii regelui Ladislau Cumanul, un Petrus magister agosanum nostrorum comes de Haczak” (Gheorghe Anghel, Fortificații medievale de piatră din secolele XIII – XVI, Cluj-Napoca, 1986, p. 173).

Începuturile cetății regale ale Hațegului sunt legate însă de aspectele economice. „Drumuri, resurse și vămi se întâlneau întotdeauna în târguri. După litera legislației instituite de către regele Ladislau I, odată pe an, lângă castrele regale se iniția un târg care avea ca obiect transformarea în bani a animalelor colectate cu titlul de dări … Aceasta însemna că orice cetate regală nu avea nevoie de o îngăduință specială pentru a deschide un târg … iar Sântămăria Orlea fusese mereu târgul cetății Hațegului” (A. A. Rusu, Castelarea carpatică, Cluj-Napoca, 2005, p. 337).

Amenajată pe dealul Orlea (490 m altitudine), „componenta principală a cetății a fost un donjon cu bază hexagonală (latura = 6,20-6,30 m, cu gr. de circa 3 m), din care s-a mai conservat un singur colț, din nord-est …, sprijinit pe un fel de contrafort ori pinten … cu o formă originară greu de intuit. Trebuie să fi avut trei sau patru nivele, ale căror deschideri s-au pierdut cu totul cu excepția unui fragment de ancadrament cu muchie teșită. A fost clădit din piatră locală, multă piatră și cărămidă romană spoliată, și cu var rezultat din topirea unor bucăți de marmură”. Ansamblul mai beneficia de un platou elipsoidal, de aproximativ 200 m2, „înconjurat de o incintă de piatră, posibil ridicată doar în secolul al XV-lea, urmat de un șanț în formă de potcoavă, neînchis doar în vest, unde terenul este prăpăstios”. Fortificația este posibil să fi beneficiat de un pod mobil în zona de nord și de o cisternă cu diametrul exterior de 5 m, cu „ghizd ridicat din cărămizi romane și puț de colectare a apei amenajat într-un strat de lut galben” (p.. 534).

Din păcate, cea ce mai putem vedea acum sunt însă doar niște ruine de turn și urme din zidul de fortificație. Un obiectiv semnificativ lăsat însă în uitare și ascuns de vegetație…

Alte obiective în zonă De pe vârful dealului Orlea, din locurile în care pădurea permite, se poate observa mare parte din Valea Streiului, dar și zonele afluenților acesteia, precum Râul Mare sau Galbena. Spre nord, prin pâclă, se pot ghici ori chiar zări localități ca Strei ori Streisângeorgiu, cu ale lor monumente ecleziastice de piatră. În partea opusă se găsesc bisericile din  Densuș, Ostrov sau Sânpretru. Cetatea regală a Hațegului nu este însă singură căci în jur regăsim urmele fortificațiilor de la Răchitova, Mălăiești, Colț sau Turnul Crivadiei. Castelul de le Hunedoara sau Cetatea Devei nu sunt nici ele departe, după cum, cine vrea, poate ajunge foarte ușor în situl de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, fosta capitală a Daciei romane. Geoparcul Dinozaurilor, Parcul Național Retezat sau Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina sunt alte puncte de interes pentru vizitatorii zonei…