Comori mai puțin știute ale Hunedoarei (15)   Leave a comment

Biserica de lemn din Vălari

Apărut în Glasul Hunedoarei, an. X, nr. 2412, 2-8 august 2019, p. 8.

Descrierea conform Listei Monumentelor Istorice, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, poziția 485: „cod HD-II-m-A-03472, Biserica de lemn Sf. Nicolae, sat VĂLARI, comuna TOPLIȚA, sec. XVII”.

…biserica „cea mai bătrână și cea mai deosebită” din Pădurenime…

Călătorul mai puțin atent riscă să nu zărească edificiul care, deși pe un pinten de deal, pare ascuns după câteva gospodării. Turla și acoperișul se constituie însă în repere esențiale pentru cine vrea să nimerească drumul printre șuri, grajduri și case mai vechi ori mai noi. Bisericuța merită văzută și merită salvată. Cu toate că personal nu sunt adeptul strămutării locașurilor de cult în acest caz poate că șansa punerii în valoare ar fi tocmai o relocare, astfel încât cei interesați să o poată admira așa cum merită.

Înconjurată de o mică grădină în care pătrunzi printr-o poartă ce nu mai stă în propriile-i țâțâni, bisericuța de lemn din Vălari este „un edificiu unic în peisajul ecleziastic hunedorean prin tehnica elevației sale: stâlpi prinși în tălpoaie și grinzi de stejar, cu fundătură din scânduri de brad, bătute în interior. Tradiția locală, potrivit căreia biserica ar fi fost adusă de la Poienița Tomii în jurul anului 1400, trebuie privită cu rezerve. Mai degrabă, la elevarea edificiului actual s-au folosit bârne recuperate de la o ctitorie medievală anterioară, atestată indirect prin toponimul la cimitirul cel vechi (…), anume un dreptunghi cu absida nedecroșată, formată din doar două laturi inegale, întâlnite în ax” (Florin Dobrei, în Bisericile ortodoxe hunedorene Reșița, 2011, p. 347).

Ioana Cristache-Panait o consideră „cea mai bătrână şi cea mai deosebită din zona Pădurenilor, prin dispariţia semenelor ei. (…) Acoperirea spaţiului, la interior, a prevăzut un tavan drept peste pronaos; o boltă semicilindrică peste naos ce se sprijină pe un arc dublu prins prin cuie de lemn; boltă, de aceeaşi formă, mai joasă, peste altar. Ancadramentul uşii de vest, spre naos, din bârne masive, este străbătut de un tor puternic profilat, sculptat în frânghie (un altul, orizontal, delimitând soclul), de un chenar din linii orizontale (striuri) şi de un altul pe motivul dintelui de lup” (vezi Arhitectura de lemn din județul Hunedoara, București, 2000, p. 194).

„La exterior, pereţii bisericii de la Vălari, prezintă o plastică decorativă aparte. În cosorobul streaşinii (bârna coroanei) este realizată, în grosimea lemnului, o suită de arcade, ce descarcă pe stâlpi (cu faţa cioplită în formă de pilaştri semi-angajaţi), o asemenea arcadă marcându-i şi intrarea sudică. Suprafaţa, dinspre interior, a bârnelor, nu a fost pictată dată fiind ridicarea lăcaşului în vremea de eclipsă a artei penelului. În secolul al XVIII-lea şi jumătatea primă a celuilalt, aceasta a fost acoperită (…) cu xilogravuri, icoane pe hârtie, ce se mai vedeau, în parte, cu decenii în urmă. Lăcaşul de la Vălari, prin clopotniţa suplă, cu foişor simplu şl coif, prin armonia proporţiilor, prin hora pilaştrilor, ce sugerează împrejmuirea cu târnaţ a caselor bătrâne, aduce un spor de frumuseţe peisajului încântător dar nostalgic în care-şi deapănă multiseculara dăinuire” (p. 195).

Alte obiective în zonă

Ca să ajungi la Vălari trebuie să treci de Hunedoara, unde principalul punct de atracție rămâne Castelul Corvinilor. Dar parcurgi și drumul de pe malul lacului Cinciș până când, în amonte, lași pe dreapta vechile biserici de piatră, singurele martore despre vechile localități aflate sub ape. De la Toplița în sus ajungi prin sate care mai păstrează încă gospodării tradiționale, fie că vorbim de Dăbâca, Cernișoara-Florese, Lunca Cernii, Vadu Dobrii, Mesteacăn sau Meria. Altele sunt părăsite în totalitate, precum Curpenii Silvașului sau Mosoru. Iar dacă depășești culmea de deasupra acestora cobori încet spre văile ce adăpostesc Mănăstirea Prislop sau bisericile de piatră de la Densuș, Sântămăria-Orlea, Ostrov, Strei ori Streisângeoriu…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: