Archive for ianuarie 2020

Pro memoria (26)   Leave a comment

Monumentul din Mărtinești

Apărut în Glasul Hunedoarei, an. IX, nr. 2197, 29 iunie 2018, p. 8.

Realizat la câțiva ani după evenimentele din 1989, obiectivul memorial din localitatea Mărtinești se înscrie într-o categorie relativ bine definită a monumentelor de eroi: preia multe elemente din epocile anterioare. Căci este simplu precum majoritatea crucilor de eroi din perioada interbelică, dar are și o structură bazată pe forme monolitice și încununate cu o cruce de marmură.

„Pentru apărarea Patriei”…

Amplasat într-un mic scuar octogonal, cu gărduleț din fier forjat, monumentul nu este impresionant, dar este necesar. În centrul octogonului, pe un soclu simplu din ciment mozaicat, se înalță doi monoliți dreptunghiulari, primul dispus pe orizontală, al doilea pe verticală, ambii realizați din același material. Registrul superior este o cruce mică, din marmură, cu terminațiile brațelor în formă trilobată și având inscripțiile de consacrare. Registrul inferior nu are nici o inscripție sau ornament.

Pe cele patru fețe ale registrului median se găsesc amplasate patru plăci de marmură. Prima este decorată sus cu o cască militară săpată într-un cerc sprijinit de două ramuri de laur încrucișate la bază, după care urmează textul „RIDICATĂ ÎN / AMINTIREA EROILOR /

CĂZUȚI ÎN LUPTĂ / PENTRU APĂRAREA / PATRIEI”. Mai jos, în conturul României, sunt redate stilizat o sabie și o pușcă, dispuse încrucișat.

Eroii din ambele Războaiele Mondiale

A doua placă de marmură amintește de eroii din „1914-1918 / BODEA GHEORGHE / BIRESCU DAVID / COSTESCU EFTENIE / COSTESCU VASILE / COSTESCU IFRAPT / COZAC IOAN / FILIPESCU IOAN / GRĂDINAR NICOLAE / LĂUDAT IOAN / MUNTEAN ADAM / OCOLIȘAN IOAN / POPOVICI AUREL / STÎRC IOAN / VINȚAN NICOLAE”. Pe partea opusă se află placa cu numele eroilor din „1940-1944 / AVRĂMESCU VIOREL / BRAN NICOLAE / BOTESCU VIOREL / CÂNDROI NICOLAE / DĂNESCU SAMOILĂ / DRĂGULESC TRAIAN / FERENCZ FERENCZ / IOVESCU VIOREL / LĂUDAT MOILĂ / LĂZĂRESCU MANASIE / MARTIN VOINA / STANCIU ADAM / TELMÁN IOAN / VEREȘ SAMOILĂ / ZUDOR GEZA / ZUDOR ÁRPÁD”. În sfârșit, ultima placă de marmură menționează ca „SPONSORI / S.C. MARMOSIM S.A. SIMERIA / S.C. CONDOR S.A. / FILIALA – 3 – ORĂȘTIE // RIDICATĂ ÎN ANUL 1995”.

Posted 2020/01/31 by danieliiancu in Articole, Pro memoria

Ținutul Orăștiei în documente (46)   Leave a comment

Ioan Lupaș și Aurel Vlaicu

Apărut în Palia Expres, anul XXV, nr. 4 (1002), 30 ianuarie – 5 februarie 2020, p. 6.

Menționam în materialul precedent dedicat evenimentului că multă lume a menționat placa și a redat cuvintele înscrise pe ea. Unele lucruri însă au fost omise, din neștiință sau cu intenție, printre acestea numărându-se și aspecte legate de cel care a redactat respectivul text.

Ținem să menționăm să reamintim faptul că mult mediatizatul text a fost scris de către Ioan Lupaș (1880-1967), o personalitate marcantă a primei jumătăți a secolului XX, membru corespondent al Academiei Române din anul 1914, apoi membru titular (1916) și președinte al Secțiunii Istorice (1932-1935 din cadrul aceleași instituții. (Dorina N. Rusu, Membri Academiei Române 1866 – 1999. Dicționar, București, 1999, p. 305)

Faptul este consemnat în cadrul rubricii Noutăți din numărul 21 al publicației orăștiene  Libertatea (14 mai 1925, p. 3), prima știre având următorul conținut „Sărbările pentru A. Vlaicu, plănuite de Despărțământul Orăștie al Asociațiunii pe ziua de Constantin și Elena, s-au amânat pe 8 iunie (a doua zi de Rusalii). Programul bogat îl vom publica la vreme. Placa (tabla) comemorativă (care să fie vecinică pomenire a lui), e aproape gata și se va bate pe casa unde el s-a născut și a trăit, în Binținți (lângă Orăștie), spre pomenirea lui de veci. Cuvintele cari să se scrie pe placă le-a tocmit Profesorul Universitar Dr. I. Lupaș, directorul Muzeului de Istorie Națională din Cluj. Vor fi serbări frumoase”.

Și cum am remarcat din paragrafele redate în numărul trecut, au fost. Continuăm cu descrierea evenimentului, așa cum a apărut în articolul „Sărbările dela Binținți. Pentru Aurel Vlaicu”, (Libertatea an. XXIII, nr. 24, 11 iunie 1925, p. 1) , urmând ca pe viitor să revenim cu restul textului.

„Au ieșit apoi în număr mare elevii Școlilor noastre naționale din Orăștie, Liceul, Școala medie de fete, Școala primară, Școala de meserii, cu copiii îmbrăcați de sărbătoare, cu flori în mâni și cu stegulețe; apoi: Școala primară din Geoagiu, din Gelmar și altele, cu copilașii gătiți de sărbătoare; Societatea muncitorilor din Simeria a trimis pe solii Căminului Cultural Aurel Vlaicu de acolo. Iar fruntașele comune din jurul Orăștiei, aproape toate, au grăbit a trimite solii de țărani purtând steaguri tricolore. Erau acolo soliile comunelor Cugir cu corul mixt Lira de la Fabrică, Șibotul, Balomirul, Vinerea, Romos, Vaidei, Turdaș, Pricaz, Căstău, Dâncul Mare, Pișchinți, Băcăinți și altele, aproape toate cu preoții lor și cu învățătorii. Comunele purtau table cu numele lor și cu steag frumos.

Din Orăștie plecarea s-a făcut din fața școalei române vechi, cu muzica militară în frunte. Erau aci Școlile și număros popor și soliile satelor vecine ce sosiseră aci. Un tren anume îndrumat aci de la orele 9 dim. având vre o patru vagoane de clasă și mai multe de marfă, abia a încăput multa lume ce se adunase în gară. La halta Vaidei lumea s-a dat jos, luând drumul ce duce în comună. Înainte de intrarea în comună, o poartă de binevenire împodobită cu verdeață și flori și steaguri, aștepta pe oaspeți, și în fața porții un voinicesc banderiu de 12 călăreți, în frunte cu Primarul comunei, a salutat, prin rostul Primarului, sosirea comitetului Asociațiunii dela Orăștie. A răspuns Director Aron Demian, apoi lumea și-a făcut intrarea în comună”.

(Va urma…)

Pro memoria (25)   Leave a comment

Eroii din Pui

Apărut în Glasul Hunedoarei, an. IX, nr. 2192, 22 iunie 2018, p. 8.

În amintirea eroilor, numeroși, din localitatea Pui căzuți pe fronturile celor două Războaie Mondiale se găsesc două obiective memoriale, extrem de diferite atât ca mod de realizare, cât și ca amplasare. Prima este o mică cruce de lemn amplasată pe un deal deasupra satului, ce poartă o inscripție simplă: „GLORIE ETERNĂ / EROILOR / 1916”.

Monumentul nou

În centrul localității, în fața Căminului Cultural și a clădirii Primăriei Comunei Pui, este amplasat însă un monument realizat relativ recent, simplu și bine îngrijit. Pe postamentul larg, realizat în două trepte, se înalță monumentul propriu-zis, constituit din trei registre: o cruce greacă cu brațul principal mai dezvoltat la bază, fără nici un fel de motiv decorativ și fără inscripții de consacrare; o placă dreptunghiulară inscipționată pe ambele fețe și o bază simplă, de mici dimensiuni, tot dreptunghiulară.

Partea din față, sus, conține epitaful „Recunoștință veșnică / eroilor căzuți pentru / apărarea patriei din / comuna PUI”. Mai jos, între imaginea unei cruci amplasată pe un soare ce apune și două ramuri de laur se găsește și mențiunea „Acest monument a fost / ridicat de Primăria / Comunei PUI în data de / 25.10.2015”.

Numele eroilor

Pe cealaltă față a monumentului, în registrul median, aliniate pe două coloane, se află trecute numele eroilor, fără nici un fel de altă mențiune. Și sunt mulți: „ALEXE LASCU / ANGHELESCU IOAN / ANGHELESCU ȘTEFAN / BAI CĂTĂLINA / BĂLĂBAN TEODOR / BĂNICEAN IOAN / BĂRBUȚ PATRIUS / BĂRBUȚ RUSALIN / BAȘIU NICA IOAN / BECUȘ IOAN (D) / BECUȘ ROMAN / BÎRLEA MIHAI / BISTRIAN IOSIF / BOROI TEODOR / BRAT IANCU / BRAT IUSTIN / BRENBEN FILIP (CREȚU) / BRETEANU NICOLAE / CĂLEAN FILIP / CĂLEAN VICTOR / CERNAR CONSTANTIN / CIOCĂNILĂ ILIE / CIOLEA ION / CISMAȘ IOJA / CODEA MIHAI / COROESCU NICOLAE / COSTA ADAM / COSTA LĂSCUȚ / DĂNILĂ AUREL / DĂNILĂ DRĂGHICI / DAVID IACOB / DAVID PETRU / DEAC KAROL / DRĂGĂNESC IONUȚ / DRĂGĂNESCU ARSENIE / DRĂGHICI IOAN / DRĂGHICI PETRU / DRAGOMIR PETRU / DUMITRESCU VIOREL / DUNCEA BĂIUȚ / DURA GHEORGHE / DURA PAMFIL / DURA ȘTEFAN / FARCAȘ FARCAȘ / FARCAȘ IOAN / FARCAȘ MIHAI / FILIP PĂTRUȚ / GHEORGHE FILIP / GHEORGULESCU PRECUP / GÎRG PĂTRU / GÎRZ DANIEL / GÎRZ GHEORGHE // GURGĂ IOAN / HĂLMAGI ADAM / HĂLMAGI ALEXANDRU / HĂLMAGI ALEXANDRU, HĂLMAGI IOAN / HERNEA MIHAI / HUȚ IOAN / IGNAT IOAN / ILIE IOAN / ILIE RUSALIN / IONICIU IOAN IANCU / Lt AV VONICA IOAN / LENER IOSIF / MAISTER ILIE / MARIAN IONEL / MARIAN MAXIM / MARIȘCA SANDU / MISTĂU TĂNASE / MODOLA ADELUȚ / MOTOC ȘTEFAN / MUNTEAN PAVEL / MURGOI DAJUD / MURGOI IOAN / NAGY GHERGHELI (FABIAN) / NAN GHEORGHE / NANDRA ADAM / NANDRA LĂSCUȚ / NAVRADY OSCAR / NICULA PETRU / NISTOR IOAN / OLARU GHEORGHE / PANATIE DAVID / PANATIE ION / POGAN IOAN / POGAN PETRU / SIMERIA GHEORGHE / SOCACI TĂNASE / STĂNESC GAVRILĂ / ȘTEFĂNESCU MIHAI / ȘTEFĂNESCU PARDOS / STOICA GHEORGHE / STOICA IACOB / STOICA VASILE / TURCU IONEL / VÎLCEAN ȘTEFAN / VITAN MATIEȘ / VULC ARITON / VULC IOAN / VULC SEBASTIAN / WAGNER IOSIF / ZARFIE IOAN / LAZĂR PETRU // GHEORGHE / IOAN / ȘTEFAN / ROMULUS / IOAN / SIMIHAI / TODOR / PAVEL / ILIE / IOAN / PAMFIL / IOAN / SOFRONIE / AUREL / VALERIU / PETRU / MIRON / SIMION / NICOLAE / FLOREA / IOAN / GHEORGHE / DRĂGHICI / MIHAI / ȘTEFAN / ADAM / DUMITRU / VASILE / SABIN / LAE. / DONCA VASILE / DUR ION”…

Posted 2020/01/28 by danieliiancu in Articole, Pro memoria

Ținutul Orăștiei în documente (45)   Leave a comment

„Sărbările de la Binținți. Pentru Aurel Vlaicu”, din 1925

Apărut în Palia Expres, anul XXV, nr. 3 (1001), 23-29 ianuarie 2020, p. 4.

Istoria este o poveste. Mai mult sau mai puțin apropiată de realitate, în funcție de cum a fost receptată de contemporani, de cum a fost redată în documente, de cum s-au păstrat documentele. Un aspect care m-a preocupat mult timp, insuficient cercetat și superficial redat, este cel al plăcii din marmură neagră amplasată pe casa natală a lui Aurel Vlaicu.

Textul inscripționat pe respectiva placă este următorul: „În această casă s-a născut la 1882 cel dintâi zburător al Ardealului AUREL VLAICU, biruitorul văzduhurilor, prin aeroplanul care era propria lui invenție și construire. Pătruns de necesitatea istorică a desființării graniței dintre frați și El a indicat, ca un înainte mergător, drumul pe care avea să-l urmeze națiunea română în 1916 pentru biruința și înfăptuirea aspirațiunilor ei seculare. Ucenic al ideii de întregire și dezvoltare națională, El a simțit cu sîngele tinereței sale, în 1913, începutul acestui drum de națiune. În veci să fie binecuvîntată amintirea lui și a neamului din care a odrăslit! ASTRA Orăștie, 8 iunie 1925, Liceul Aurel Vlaicu Orăștie” (vezi Aurelia Baciu, Petru Baciu, Pe urmele lui Aurel Vlaicu, București, București, 1991, p. 142). Cam atât se menționează despre placă în respectivul volum.

Pentru cititorul obișnuit lucrurile devin și mai confuze pe măsură ce pătrunde în bibliografie. S-au scris zeci de cărți despre Aurel Vlaicu, din păcate cele mai multe copiind informațiile din volumele anterioare. Impunătoarea carte „Vlaicu” (Dan Antoniu, George Cicoș, Ioan Buiu, Alexandru Bartoc, București, 2009) nu aduce lămuriri în acest sens, dar meritul ei nu poate fi contestat. În paginile dedicate „Muzeului Memorial Aurel Vlaicu” (de fapt Complexul Memorial) din Județul Hunedoara. Monografie (volumul III, Deva – Iași, 2012) se menționează faptul că respectiva placă a fost montată în 1923. Eroarea ar putea fi scuzabilă dacă nu s-ar menționa în continuare că „la împlinirea a 10 ani de la moartea sa, pe casa în care s-a născut Aurel Vlaicu din inițiativa ASTREI a fost așezată o placă comemorativă” (p. 214).

Nu am găsit (deși nu spun că nu s-ar putea să fie scrise prin paginile vreunei cărți dedicate lui Aurel Vlaicu) vreo mențiune la cineva, despre cum și când s-a întâmplat evenimentul.

Iar evenimentul este redat. Pe larg, cu detalii. Impresionante detaliile. Reproducem acum doar primele paragrafe din articolul „Sărbările dela Binținți. Pentru Aurel Vlaicu”, apărut în Libertatea (an. XXIII, nr. 24, 11 iunie 1925, p. 1), urmând ca pe viitor să revenim cu restul textului.

„Luni, a doua zi de Rusalii (8 iunie 1925, n.n.) comuna Binținți de lângă Orăștie a fost locul de întrunire al unui mare număr de Români din cei cari înțeleg să cinstească pe fiii buni ai neamului lor.

Pentru a fi față la desvălirea tablei de marmură cu scrisoare aurită pe ea, pusă pe vecinică pomenire pe casa în care s-a născut și a crescut Aurel Vlaicu, au ieșit în comuna Binținți: Comitetul Despărțământului Orăștie al Asociațiunii, în frunte cu harnicul său Director, dl. Aron Demian; delegatul (solul) Comitetului Central dela Sibiu al Asociațiunii; apoi solia de 4 ofițeri din Aviație (zburători) trimiși de Ministerul de războiu din București, în persoanele dlor ofițeri: Maior aviator Știubei; Inginer Silișteanu dela Arsenalul (fabrica) pentru aeronautică a Armatei; Căpitan aviator Mihăilescu; Locotenent av. Bărbulescu; Sublocotenent Aldea și mai mulți subofițeri”…

(Va urma…)

Ținutul Orăștiei în documente (22)   Leave a comment

Despre taxele orașului regesc Orăștie

Apărut în Palia Expres, anul XXIII, nr. 9 (911), 8-14 martie 2018, p. 3.

Un document adoptat în ședința consiliului orașului Orăștie la data de 15 mai 1919 și aprobat de Prefectura Județului Hunedoara la 24 decembrie același an prezintă un Statut. Despre taxele solvinde pentru recunoașterea, respectiv primirea legamentului Comunal al orașului liber regesc Orăștie. Actul (ce poate fi regăsit în dosarul intitulat Statorirea de nou a taxelor cu primirea în legământul comunal a orașului Orăștie și conține termeni și formulări specifice epocilor anterioare), cuprinde 11 articole, primul dintre acestea referindu-se la cetățenii care sunt îndreptățiți la recunoașterea și primirea în legământul comunal și care trebuie „a solvi și vărsa la caseria orășenească o anumită taxă”, a cărei mărime se stabilea în funcție de ocupația fiecăruia.

Astfel, în „clasa întâia”, pentru care taxa era stabilită la 1.000 de coroane, se aflau „advocații, medicii, profesorii și întreprinzătorii cu firme înregistrate judecătorește, capitaliștii, agenții și toți cei cari poartă și praxează  un comerciu, industrie sau economie de pământ an angro”. 500 de coroane trebuiau să plătească cei care aparțineau clasei a doua și anume „toți acei comercianți – industrieși sau întreprinzători cari n-au firme înregistrate judecătorește, funcționarii, preoții, învățătorii, profesorii și pensioniștii a căror pensiune trece peste 2.400 coroane”. În sfârșit, clasa a treia era taxată cu 250 de coroane și cuprindea în rândurile ei „economii mici de pământ, pensioniștii care usează una pensiune ce nu trece peste 2.400 coroane, calfe de meseriași și industrieși, muncitorii cu ziaua (zilierii) și, în fine, toți aceia cari nu aparțin clasei întâia sau a doua”.

Taxa pentru legământul comunal „are să o solvească capul de familie în solidar cu membrii de familie împărtășiți cu dreptul de legament. Membrii de familie majoreni sunt a se trata și clasifica de cap de familie de sine statori, având a solvi taxa după prescriere separată”, iar articolul 6 din Statut prevedea că „recunoașterea și primirea în legamentul comunal cade în competența reprezentanței orășenești”. Respectivele taxe se încasau pe cale administrativă, respectiv procedura era identică „cu cea despre încasarea pretenziunilor visteriei statului”.

Articolul 10 stabilea că „acei domiciliați în oraș, cari nu sunt primiți în legamentul comunal al orașului Orăștie nu pot fi împărtășiți de favorurile bunurilor allodiale ale orașului  (ca drept de pădure, drept de pășunat ș.a.)”. În sfârșit, ultimul articol preciza că „presentul statut se ridică la valoare de drept, după încuviințarea respectiv aprobarea lui de către forul superior competent, cu care dată statutul vechiu nr. 2575/915 se privește scos din vigoare”.Statutul „orașului regesc” nu a fost însă pus în vigoare imediat ci abia în anul 1922 se adoptă noile taxe, în condițiile administrative nou create după Marea Unire din 1918.

Pro memoria (24)   Leave a comment

Monumentele din Luncoiu de Jos

Apărut în Glasul Hunedoarei, an. IX, nr. 2182, 8 iunie 2018, p. 8.

Cum intri în Țara Zarandului, după ce treci Dealu Mare și înainte să ajungi la Brad, traversezi comuna Luncoiu de Jos. Din Drumul Național 76, recent reabilitat, un indicator te îndrumă spre localitatea Stejărel și spre Primărie. Dar inainte îți apare în cale biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ridicată între 1941 – 1949. Iar dacă intri și curtea bisericii găsești acolo și obiective memoriale dedicate eroilor din cele două Războaie Mondiale.

Monumentul vechi

Așezate unul lângă celălalt, monumentul vechi de piatră atrage totuși privirile de la bun început, fiind amplasat într-un perimetru romboidal, construit din ciment și ornamentat cu o mică tufă de trandafiri. Soclul e redus ca dimensiuni, iar cele două registre superioare sunt scoase în evidență tocmai prin acest fapt. Deasupra e o cruce latină „cu acoperiș de tablă, cu inscripțiile de consacrare evidențiate cu negru și cu terminațiile brațelor terminate în semicercuri. Brațul principal se sprijină pe o semiarcadă care acoperă o mică nișă dreptunghiulară pe care, ulterior, a fost amplastă o placă de tablă, acum cam ruginită, cu eroii din Primul Război Mondial. Nu insistăm asupra ei.

Registrul principal e simplu, cu text săpat tot într-o nișă: „Aciastă / sfântă cruce s-a / ridicat în amintiria / celor morți pentru des / robiria nemaului rom / mânesc în resboiul mo / ndial dela 1914 – 1918 // Nicolae Tod I. Aron / Ioan Groza I. Avram / Costan Roșca / Ioan Bulea / Nicolae Vălean / Florea Suciu / Ioan Tod I. Iosif / Ioan Tod I. Tănase / Andron și Ioan Poenar / Adam Coste / Ioan Ciuclan I. Vaselie / Ioan Benea I. Vasiu / Aron Groza I. Crăciun / Petru Drăgran / Toader și Andron Tod / Lazăr Benea”.

Inscripția continuă pe cealaltă parte a monumentului cu textul: „George Grof / Petru Groza I. Gerge / Anghel Blăgăilă / Toader Muta / Roman și Toader Mihoc / Visalon Pășcău / Lazăr Dan / Pavel Tod I. Filip / George Benea I. Petru / Petru și Ioan Zoltea // Veșnica lor pomenire / Rădicată / cu ajutoriul Văduvilor / rudenilor, preotului / Ioan Fugătă și / Adamoviciu Agustin / Luncoiu den jos / la 24 maiu / 1931 // Lucrată de Maistru / Nicolae Acim”.

Monumentul nou

Aici predomină marmura, doar soclul fiind construit din ciment. În linii mari, monumentul nou din Luncoiu de Jos se înscrie într-un tipar al minumentelor ridicae după 1989, fiind încadrat de formele stilizate ale unor lumânări și sprijinindu-se pe un piedestal decorat cu imaginile stilizate a două frunze. Registrul superior este constituit dintr-o cruce ce aduce ca formă cu un trup de femeie și care se sprijină pe o placă pătrată pe care se află sculptate imaginea unei căști suprapusă pe o pușcă ce pare de jucărie, și textul „EU SUNT CALEA, ADEVĂRUL ȘI VIAȚA / IOAN 14.6”. Mai jos se află înscripția care amintește de eroii din cel de-al Doilea Război Mondial: „ÎNTRU SLAVA EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC / 1941 – 1945 / DIN SATUL LUNCOIU DE JOS // HĂRĂGUȘ A. PETRU / POENAR A NICOLAIE / POENAR M. NICOLAIE / ȘTEFAN A. PETRU / VĂLEAN A. TEODOR / BENEA P. TEOFIL / ILIA A. GHEORGHE / ILIA A. PĂSCUȚ / ILIA A. ROMAN / DRĂGAN S. ARON / NICU J. NICOLAIE / VASIU M. ROMAN / TOD A . NICOLAIE / PAȘCĂU A. NICOLAIE / BENEA R. NICOLAE / FEIER N. PETRU”…

Posted 2020/01/22 by danieliiancu in Articole, Pro memoria

Orăștie 796 (1)   Leave a comment

Știri de acum 90 de ani. Ianuarie 1930

Apărut în Palia Expres, an. XXV, nr. 1 (999), 9-15 ianuarie 2020, p. 3.

Schimbăm, cum este normal, titlul seriei de materiale din „Orăștie 795” în „Orăștie 796”. Astfel că o să amintim în acest material câteva știri publicate în revista „Libertatea”, numărul 3, din 1930, apărut fix pe data de 9 ianuarie. Dată la care iese pe piața media și „Palia Expres” în 2020.

În cel de-al XXIX-lea an de apariție, „Libertatea”, „foaie pentru popor” cum se preciza într-o casetă inserată sub titlu, apărea tot joia, director fiind părintele Ioan Moța. Abonamentul pe un an la publicație și la suplimentul acesteia, „Foaia interesantă”, consta acum 90 de ani 160 de lei pe an pentru cei aflați în țară, și 300 de lei pentru străinătate. 3 lei se plăteau pentru un singur exemplar cu suplimentul aferent.

Din cele 4 pagini, primele sunt dedicate problemelor naționale și regionale, de la „Glas de plugar luminat” la aspecte ce țin de biserică și administrație. Nu lipsesc nici știrile externe, căci se amintește faptul că „în Rusia prigoana împotriva bisericii se urmează strașnic: au mai fost arestați 1 Episcop și 30 de preoți pentru sărbarea Crăciunului. Iar încolo în țară, ca bănuiți de necredință stăpânirii, vreo 2500 de inși”.

Pe lângă corespondențele din zonă, județ, Transilvania sau România, sunt câteva despre Orăștie. Trebuie să avem în vedere faptul că lumea era după Sărbătorile de Iarnă și nu prea avea despre ce să scrie, că încă erau la chefuit. Așa că, printre altele, se dă o știre despre un „Mare prăpăd la un cinematograf”: „În orășelul Paislay din Scoția s-a dat în ajunul Anului-nou o reprezentație pentru copii, cu chipuri drăguțe pentru priceperea lor. S-au adunat vreo 300 de copii, mai măricei și mititei, cu părinți ori cu servitoarele lor. Deodată Cinematograful a luat foc dela filmul ce s-a fost aprins. Lumea nebună de spaimă s-a îmbulzit la uși, fiecare căutând să se scape pe sine, Au fost omorâți prin dripire și îndesare 75 de copii! Alți vre-o 200 greu răniți, scrântiți, duși la spital…”

O altă știre interesantă care a putut fi lecturată de către cititorii „Libertății” din 9 ianuarie 1930 se referea la că autobusele au fost „luate la ochi de către Poștă. Direcția generală a poștelor a hotărât să dea de știre proprietarilor de autobuse că în afară de călători le e oprit a duce scrisori, pachete, bani sau orice fel de trimiteri ce cad în dreptul Poștei. Cei ce se vor mai abate dela aceasta vor fi pedepsiți și li se va lua dreptul de cărăușie cu autobusul”. Și dacă tot a venit vorba de Poștă, amintim o altă știre ce menționează o „schimbare în ducerea poștei pe linia Arad – Teiuș”. Astfel, „până acum poșta din Orăștie ce se duce spre Teiuș cu ramificare pentru Cluj – Oradea și Brașov – București se dădea la trenul de persoane ce sosește în gara Orăștie seara la 7 și ceva; iar spre Arad se dădea la trenul de persoane ce sosește dinspre Teiuș la ora 8 și jumătate (o parte și la acceleratul ce vine după acesta la 10 ½Din 10 Ianuarie încolo, poșta pentru Teiuș (cu ramificație spre Cluj și Brașov – București) se dă la trenul ce vine la amiaz dinspre Arad! Aceasta pentru orientarea celor ce țin seamă de plecarea poștei. Să știe că ce dau la poștă dimineața până la 10 mai merge spre Teiuș – ce nu, aci rămâne până mâne la 10”…

Posted 2020/01/16 by danieliiancu in Articole, Orăștie 796