Archive for 2017/08/24

Ţinutul Orăştiei în documente (3)   Leave a comment

Probleme administrative la 1919

Apărut în Palia Expres, anul XXII, nr. 30 (885), 24-30 august 2017, p. 4

Unirea de la 1918, al cărei Centenar ne pregătim să îl aniversăm, a determinat printre altele și măsuri administrative aflate în responsabilitatea Consiliului Dirigent, măsuri menite să creeze premisele unei unificări reale. Printre primele acte luate în considerare de către autoritățile regionale s-au aflat și cele privind reglementarea toponimiei, solicitându-se în mod expres actualizarea denumirilor localităților și a străzilor din respectivele localități.

Într-un dosar din anul 1919, aflat în Fondul Prefecturii Județului Hunedoara, de la serviciul județean al Arhivelor Naționale, se regăsesc „Tabelele cu numirea românească a comunelor din județ”. Astfel, la 18 februarie 1919, se cerea prim-pretorilor și primarilor orășenești din județ să comunice și „să trimită încoce cu urgență” respectivele tabele, în conformitate cu actul numărul 391 din 4 februarie același an, emis de Consiliul Dirigent prin Resortul Afacerilor Interne.

„Populațiunea română în general obicinuește să întrebuințeze pe plicurile de corespondență, în adresa telegramelor etc., locul destinațiunei în limba română. Fiindcă manipulanții birourilor poștale de o cam dată nu cunosc peste tot locul încă acelea numiri, în interesul circulației poștale neîmpedecate binevoiți a aviza populațiunea din județul D-voastră, ca să folosească pe lângă numirile locurilor de destinațiune în limba română deocamdată și numirile în limba maghiară”. După cum se observă din motivația respectivului act emis de Resortul Afacerilor Interne al CD, problema nu a fost determinată de atât de o obsesiv clamată românizare, cel puțin în titulatură, a localităților ci de aspectul mult mai banal al faptului că angajații poștei nu cunoșteau denumirile în limba română a acestora, până la 1 decembrie 1918 ei fiind obinuiți doar cu toponimia în limba maghiară, cu toate că poporul vorbea și scria românește. Prin urmare, solicitarea de a prezenta de urgență tabelele cu numirile românești ale localităților ținea de o dorință de a administra cât mai eficient teritoriul și de a nu crea probleme în chestiunea corespondenței.

Tabelele respective trebuiau să conțină mai multe coloane, în care să fie înscrise „numirea oficială a comunelor în limba română și maghiară, eventual germană”, „plasa (cercul administrativ) în care este situată comuna” și „ultima poștă, de unde-și primește corespondența poștală”. Printre cei care poartă corespondență cu Vasile Janza, subprefectul județului Hunedoara de la acea vreme, se regăsește și primarul orașului Orăștie, av. dr. Romulus Boca, prieten apropiat al lui Aurel Vlaicu, care preluase conducerea administrației locale la începutul anului 1919. Acesta precizează la 24 februarie că „la ordinul D-tră nr. 1359 din 1919, am onoare a Vă raporta că orașul nostru ne numește românește Orăștie, ungurește Szászvaros, nemțește Broos”.

Tinutul Orastiei 003, in Palia expres, XXII, 30, 885, p. 4

Reclame