Archive for Septembrie 2016

La centenar (2)   Leave a comment

La centenar. Cruci de eroi din Primul Război Mondial (2)

Apărut în Palia Expres, anul XXI, nr. 37 (843), 29 septembrie – 5 octombrie 2016, p. 8.

„Aici odihnește / în Domnul / Octavian Todor / rěp. în 11 Nov. 1918 / în etate de 18 ani. // Dormi în pace suflet blînd. // Deplîns de dulcele său Tată / Mamă soră și Moș.”…

Crucea nu este cea originală, fiind refăcută ulterior, turnată din beton, dar ridicată pe soclul inițial cioplit din piatră în cimitirul din jurul Bisericii Ortodoxe „Pogorârea Sfântului Duh” din satul Turdaș. Partea superioară este constituită dintr-o cruce greacă cu extremitățile brațelor trilobate, în timp ce brațul principal, îngroșat spre bază, cuprinde și se sprijină pe arcada circulară a registrului de mijloc. Regăsim aici și inscripțiile de consacrare, „IC XC NI KA”, la capetele unei mici cruci incizate.

Registrul median cuprinde primele două propoziții ale textului, iar în partea lui superioară, în arcadă, se găsește fotografia eroului de 18 ani, într-un medalion de formă ovală, din ceramică. Atât medalionul, cât și prima literă din text și inițialele numelui său, sunt înconjurate de viniete, realizate prin incizare și aducând aminte de vechile manuscrise și tipărituri. Partea inferioară a monumentului conține ultima propoziție a epitafului și are formă simplă, fără alte ornamente, de trunchi de piramidă.

Două lucruri trebuie neapărat menționate în legătură cu această cruce de erou. În primul rând trebuie remarcată seriozitatea care marchează fotografia tânărului de 18 ani, îmbrăcat în cămașă populară și cojocel și având pe față linia subțire a unei mustăcioare abia mijite. Apoi data morții sale: 11 noiembrie 1918. Este data la care, în urma semnării armistițiului de la Compiègne, între Puterile Antantei și Germania, Primul Război Mondial ia sfârșit pe toate fronturile. Practic, Octavian Todor din Turdaș moare în ultima zi de război, întâia zi de pace…

untitled

Posted 2016/09/29 by danieliiancu in Articole, La centenar

Jurnal, memorii și amintiri alternative (9)   Leave a comment

25 septembrie 2016

Se împlinesc doi ani de când am primit scrisoarea soacrei…

Stau, scriu și descriu momentul când am primit celebra scrisoare a soacrei…

Un telefon. Un prieten mă cheamă la bere. Nu ies, că mai am de scris. Și îs cam răcit. El insistă. Eu refuz, că urăsc să ies la crâșme de când, acum vreo 3-4 ani, Atena și Ghiță puneau oameni să mă urmărească dacă beau apă. Dacă mânc. Dacă mă duc la budă. Dacă beau bere… nici nu mai zic. Atena ura să beau bere. Fără ea. Că ea le suge (berile) pe ascuns. Dar nici eu nu puteam să beau bere cu ea la masă, că făcea urât. Ghiță ar fi fost de acord, dar să nu afle Atena, că atunci făceau urât amândoi….

…După ce le spun prietenilor că nu ies în oraș, oamenii mă informează că au lucruri importante să îmi comunice. Că tocmai fuseseră la târgul duminical de la Hunedoara. Unde, în pauză de bunici fiind, Caracoștii s-au apucat să-mi vândă lucrurile. Ălea confiscate în noiembrie 2014 de către Ghiță, când a schimbat yala la ușă. Cică Ghiță și Atena vindeau cu 70 de lei, printre altele, un troller-ul cumpărat de Steluța pe banii mei. Că eram măritați când l-a cumpărat. Unul mare, gri. Pe lângă troller, sunt convins că vindeau și jucăriile Îngerului cumpărate de mine, de prieteni sau de neamuri.

…Țin minte troller-ul ăla pentru că am cumpărat două gri, dar de dimensiuni diferite. Unul pentru cală, altul pentru „bagaj de mână”. Zburam pe vremea aia cu avionul, nu zburam singur din casă. Am poze cu Îngerul băgat în trolller, când ne jucam de-a zborul. Bine, atunci am cumpărat mai multe. Patru, cred. Că Steluța, Dumnezeu să o ierte, nu putea cumpăra ceva doar pentru noi. Ea, Mihnea, eu… Nu… Făcea praf banii familiei și pentru mă-sa și Ghiță. Așa că pe lângă trollerele gri, a mai cumpărat două trolleree roșii. Identice cu ălea gri, dar roșii. Că Atena nu suporta griul. O demoraliza. Dorea doar roșu, mov sau rozuluiu.

Acum, după ce ne-a dat afară din casă pe Mihnea și pe mine, Atena vinde ce poate prin târg la Hunedoara.  Nu poate vinde ea cam tot, că l-ar vinde și pe Ghiță. Dar mașina noastră nu are cine o conduce, că Atena nu are carnet. Nici nu a avut vreodată. Mașina e pe numele ei pentru că Steluța era pita lui Dumnezeu. Și o zis că să pună mașina pe numele mă-sii, că vede lumea că are și Atena ceva. De condus mașina, conduce Ghiță. Dar mașina nu e a lor, ci a lui Mihnea.

În plus, lucrurile și jucăriile tot i le vând ei cumva prin  târguri…

La centenar (1)   Leave a comment

La centenar. Cruci de eroi din Primul Război Mondial (1)

Apărut în Palia Expres, anul XXI, nr. 36 (842), 22-28 septembrie 2016, p. 5.

A trecut suta de ani și mai bine de la izbucnirea „Marelui Război”. Căci pentru cei din Ardeal Primul Război Mondial a început la sfârșitul lunii iunie 1914. Bucuria unui conflict ce avea să conducă la configurarea României Mari avea să se transforme în curând în jale, iar eroii și-au făcut apariția. Sunt pline satele transilvănene de cruci fără morminte. Născuți în zone dacă nu idilice, cel puțin egocentrice, și sortiți să moară prin alte capete de lume, prin Serbia, Pocuția, Polonia rusească ori, ironia sorții, după terminarea conflictului, prin Ungaria sau îndepărtata Siberie. Nimic nu mai amintește de ei în afara unor monumente ridicate de comunitate sau a unor cruci răsfirate prin cimitire și la răscruci de ulițe de sate.

Și chiar dacă nu mai putem face noi mare lucru, ne propunem ca în săptămânile, lunile și chiar anii următori, să ne mai aducem aminte de eroii din Ținutul Orăștiei, prin prezentarea succintă a unora dintre monumentele sau crucile comemorative.

„Întru memoria lui / IOAN LUPȘOR / în etate de 20 ani / cazut pe campul de / onore în Războiul / …dial / la anul 1918. / Aceasta s. Cruce / sa ridicat de jalnici sei / Parinti la anul…”

Cruce de piatră, cu unele zone din registrul principal puternic deteriorate, se află amplasată la intrarea în localitatea Turdaș, dinspre Deva. Este una dintre cele mai interesante și îngrijite cruci din Ținutul Orăștiei, pe care le-am identificat până acum, chiar dacă textul nu poate fi întregit. Cioplit dintr-un singur bloc de piatră și înălțată pe un soclu ornamentat cu șiruri de romburi, monumentul se compune practic din trei registre. Deasupra regăsim crucea propriu-zisă, de tip grecesc, ce are în mijloc incizate două ramuri stilizate de laur, pe îmbinarea cărora se sprijină o altă cruce, tot incizată, cu brațul principal mult înălțat. Registrul de mijloc este spectaculos, având forma unui scut simplu de inspirație renascentistă, în câmpul căruia, încadrat de o bandă formată din linii paralele ce urmează forma scutului, se regăsește textul mai sus menționat. Partea inferioară este simplă, de formă dreptunghiulară și face legătura cu soclul.

Prin urmare, tânărul de 20 de ani Ioan Lupșor din Turdaș a murit pe câmpul de luptă din Războiul Mondial, în anul 1918. Și nu e singurul!

la-centenar-1-1-palia

Posted 2016/09/23 by danieliiancu in Articole, La centenar