Note și recenzii (1)   Leave a comment

Gudor Kund Botond, Istoricul Bod Péter (1712 – 1769), cu o prefaţă de Iacob Mârza, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2008, 584 p., în Sargetia. Acta Musei Devensis, XXXV-XXXVI, 2007-2008, p. 921-923.

Apărută sub auspiciile Centrului de Studii Istorice şi Politologice „Iuliu Maniu” din Alba Iulia, cartea Pr. Dr. Gudor Kund Botond, iniţial o teză de doctorat susţinută la Universitatea „1 Decembrie 1918” din aceeaşi localitate, se înscrie pe o linie de cercetare istorică deschisă în urmă cu câţiva ani la „Alma Mater Apulensis”, fiind, după cum precizează şi Prof. Univ. Dr. Iacob Mârza în Prefaţa lucrării, rezultatul unei dinamice, intense şi repetate documentări ştiinţifice în arhive şi biblioteci româneşti şi europene.

Volumul, intitulat Istoricul Bod Péter (1712 – 1769), urmăreşte practic destinul acestui  preot reformat din Ighiu (jud. Alba), autor prolific „implicat în diverse ramuri ale ştiinţei, de la teologie şi istorie literară până la istorie şi cartografie”, „personalitatea ştiinţifică protestatntă cea mai marcantă a secolului al XVIII-lea din Transilvania […], considerat şi unul dintre întemeietorii istoriei literaturii maghiare şi, în special, savantul care a cuantificat cel mai bine oamenii de ştiinţă şi operele lor din spaţiul locuit de maghiari”. Bod Péter este văzut dintr-o perspectivă istoriografică de ansamblu, care nu poate ignora, printre multe alte aspecte, raporturile acestuia cu ideile Umanismului şi Barocului sau apartenenţa sa la Preiluminismul transilvănean.

Astfel, pe lângă Prefaţa (p. 7 – 11) deja amintită, şi după un scurt preambul al lui Gudor Kund Botond, Auctor Pio Lectori (p. 13 – 14), în care, cu modestie, „fără pretenţia perfecţiunii, ori a epuizării subiectului”, se deconspiră faptul că opera istorică a lui Bod Péter este analizată din perspectiva integrării acesteia în spaţiul mult mai larg al istoriografiei europene, în general, şi central şi sud-est europene, în special, urmează Introducerea (p. 15 – 22), redactată ca prim capitol al lucrării. Practic, aici sunt expuse lectorului, succint, datele biografice ale preotului din Ighiu şi sunt enunţate principalele interogaţii asupra scrisului istoric la Bod Péter, cărora cercetarea actuală încearcă şi, credem noi, reuşeşte să le găsească răspunsuri.

Urmează cel de-al doilea capitol al lucrării, intitulat Cultură, biserică şi societate în Transilvania preiluministă (p. 23 – 84), care radiografiază, în subcapitole distincte, diferitele aspecte ale epocii, precum Viaţa politică şi socială, Reformismul austriac sub domnia Mariei Tereza şi tipologia reformelor tereziene, Biserica reformată din Transilvania în prima parte a secolului al XVIII-lea. Relaţia Reformei cu romano-catolicismul şi absolutismul habsburgic şi Situaţia socio-economică şi confesională a preoţimii transilvănene din secolul al XVIII-lea. După cum se observă, prin modul de redactare al acestei părţi, consistente de altfel, a lucrării, se încearcă surprinderea exhaustivă a problemelor ce crează contextul, acel context în care se naşte, se formează şi se cizelează omul de cultură Bod Péter. Nici unul dintre aspectele relevante în procesul de influenţare a intelectualului din Ighiu nu este lăsat la voia întâmplării, ceea ce, să recunoaştem, este rezultatul unui travaliu remarcabil.

După cum era de aşteptat, paginile capitolului următor vin să încadreze Viaţa şi activitatea lui Bod Péter (p. 85 – 179), în contextul anterior elaborat. Extrem de detaliat, textul din această parte a lucrării este îmbogăţit cu o seamă de ilustraţii privind viaţa studenţească de la Universitatea din Leiden, unde se formează intelectual şi profesional viitorul preot şi istoric, precum şi cu tabele şi grafice care explicitează diferite aspecte ale problemelor analizate.

Enunţat încă din titlul lucrării, demersul lui Gudor Kund Botond se concentrează mai ales asupra activităţii de istoric a lui Bod Péter, astfel încât, în continuare, capitolul Scris istoric la Bod Péter. General şi particular (p. 180 – 242), se deschide cu două subcapitole dedicate istoriografiei europene în general, în prima parte a secolului al XVIII-lea, precum şi, în particular, celei central-europene între anii 1710 – 1770, zonă şi perioadă în care se încadrează şi scrisul istoric al preotului de la Ighiu. Nu sunt ocolite aici nici interferenţele operei sale istorice cu istoriografia românească şi săsească din Transilvania, nici evoluţia discursului său preiluminist, ca o trecere de la Baroc la Iluminism, şi nici, bineînţeles, viziunea sa  istorică care evoluează de la teologie şi istorie particulară la istoria generală.

Filonul principal al volumului este suplimentat cu un nou capitol, Semantică preiluministă la Bod Péter. Context, text şi subtext (p. 243 – 368), care, printre altele, inventariază şi analizează extrem de riguros atât tipul scrierilor cu caracter istoric propriu-zis (istoriografii, biografii, lucrări de istorie bisericească, istorie literară, biblioteconomie, opera enciclopedică etc.), cât şi opera teologică şi cea juridică văzute din perspectiva valenţelor lor istorice. Ca o completare, mai trebuie spus că nu e omisă nici contribuţia lui Bod la dezvoltarea ştiinţelor auxiliare ale istoriei, aici aria preocupărilor sale cuprinzând epigrafia, cartografia şi numismatica.

În sfârşit, partea dedicată Dimensiunilor discursului istoric la Bod Péter (p. 369 – 413), vine să completeze tabloul unui „polihistor reprezentativ pentru cultura Principatului Transilvaniei”, aici fiind prezentate concepţia istorică (mai precis, rolul şi locul istoriei în opera lui Bod Péter), modelele istoriografice şi metoda de investigare folosite de acesta, tipul discursului istoric, precum şi evoluţia scrisului istoric de la polemică la biografie şi evaluare critică.

Volumul se încheie cu o suită de Consideraţii finale (p. 414 – 440), reprezentative pentru ilustrarea capacităţii de sinteză a autorului Gudor Kund Botond şi a ataşamentului acestuia faţă de cercetarea istorică îndreptată cu precădere asupra instituţiei reprezentată de Biserica Reformată, urmate de Anexe, sute de titluri menţionate la Bibliografie, rezumate în limbile maghiară şi engleză, şi un extrem de util Indice de nume şi locuri. În final, nu mai putem menţiona decât faptul că, fundamentată pe un număr impresionant de note de subsol, peste 1900, cartea la care am făcut referire se constituie într-o necesară lucrare de istoriografie ce vine să completeze peisajul unei epoci, să ne restituie un personaj pe nedrept uitat în ultimul veac şi să aducă un omagiu celui care a fost Bod Péter, istoric, slujitor şi demnitar al Bisericii Reformate.

Anunțuri

Posted 2016/08/10 by danieliiancu in Cercetare, Note și recenzii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: