Archive for Iulie 2016

Jurnal, memorii și amintiri alternative (2)   1 comment

6 iulie 2016

Îngerul fiind la Deva, la Ghiță și Atena, de la 1 până pe 31 iulie, îl sun în fiecare zi. Cel puțin o dată. Eventual de două ori. Dacă îmi răspunde. Dacă îl lasă lumea din jurul lui. Dacă nu îl lasă Ghiță și Atena să vorbească cu mine, sun de câte ori trebuie. Până aflu că e bine și nu i-o mai băgat Atena ulei fierbinte în urechiușă. Și n-o mai ajuns la spital, cum s-a întâmplat penultima dată.

Azi sun la ora trei fără zece. 14.50 pentru cei care nu conștientizează care e acul mic și care acul mare la un ceas. Sau pentru polițiști: băț – scaun – punct – șarpe – oglindă. Mihnea nu răspunde. Sun pe la trei și jumătate. Nici atunci. Mi-am zis că l-or fi dus la un bazin; la grădina lor de unde fură ei apă din conducta de alimentare a Devei; la cimitir să vadă crucea de unde m-or martelat; la joacă cu niște copii etc.

La 18.30 sun din nou. Nimic. În loc de Înger îmi răspundea o tanti care îmi zice că abonatul nu poate fi contactat.

Pe la opt fără un sfert mă sună Mihnea. Grăbit să închidă. În spatele vocii lui se auzea suflarea Atenei.

– Tati meu, scuză-mă! Dar nu am auzit telefonul! Am fost la alimentară să îmi cunpăr pufuleți.

– Taatiiii!!!… Ai umblat toată ziua după o pungă de pufuleți?…

-… Nu mai pot să vorbesc, Tati! Paaaa, te iubesc! Te sun eu mâineee!…. Paaaa!!

– Tatiiii!!!!…

Vocea mea a sunat în gol. Atena apăsase deja pe butonul de deconectare…

…La 19.47 îi scriu mesaj lui Ghiță, pe telefonul lui propriu (zice el, dar eu personal cred că tot soacră-mea e titulara): „Sper că nu l-ați pus să mintă că a fost după pufuleți…”…

Asta a fost tot. De la 19.47 la 21.44 nimic. Era mai să adorm înainte de meciul de la Europene, CR7 cu Bale, că Messi intrase deja în pușcărie cu suspendare, când am auzit că primesc un mesaj pe telefon. Era Ghiță. Care îmi spunea să nu îmi mai sun Îngerul să aflu ce face. Că nu e treaba mea. El, ca Ghiță ce se află, o să aibă grijă de tot. „Nu mai stresa copilul… Vezi-ți de treaba ta”…, așa suna mesajul.

Imediat am pus mâna pe telefon și am sunat. Pleznea inima în mine de dorul lui Mihnea. Într-un final i-au dat telefonul să răspundă. Era la baie.

Ghiță, ca un Caracostea ce e, nu ține cont de un fapt: treaba mea e Îngerul! Treaba lui se întreabă toată lumea care e.