La popasul Valea Lupilor, pe Valea Dobrii (jud. Hunedoara), 28 iulie 2012… Tot singur…

Apropo de concepţia despre lume a îngerului, el încearcă perpetuu să şi-o îmbunătăţească. Prin urmare, mă trezesc cu el într-o seară, când eram aproape adormit şi-i oprisem şi lui desenele, că mă chestionează:

– Tati meu, cum a făcut Dumneseu oamenii?

Mi-o sărit imediat somnul…

– …Ăăăăă!… hmmmm… ăăăăă… Cam fără minte!… am răspuns eu bucuros că am găsit o explicaţie relativ repede. Îngerul n-a fost mulţumit.

– Nuuu, mă Tati! Si-mi, cum a făcut Dumneseu oamenii?

M-am ridicat într-o rână, să cuget. Despre concepţia evoluţionistă nici nu putea fi vorba să i-o explic, că eram în Duminica Paştelui. Despre concepţia biblică, nici atât, că riscam să ajungem la alte întrebări în miez de noapte, gen de ce pe toţi oamenii îi naşte o femeie, numai pe Eva a făcut-o un bărbat. Bine-bine, din coastă, dar şi coastele îs tot pe lângă burtă, deci…

Şi brusc m-a pleznit inspiraţia. M-am ridicat în fund ca să pot să gesticulez prin beznă. Că mi-am adus aminte ce ne povestea nouă, când eram mici, Mama-mare!

– Păi să vezi, tati… La început, când El era singur şi nu erau oameni pe lume, Doamne-Doamne s-a apucat de croşetat… Aici m-am oprit un pic, bântuindu-mă brusc ideea dacă nu cumva Dumnezeu a fost femeie şi Mama-mare a omis să ne spună mie şi la sor’-mea lucrul ăsta… Dar n-am cugetat prea mult la asemenea blasfemii, că îngeru’ era numai urechi şi mă strângea de mână cu degeţelele lui… Şi prima dată a făcut un băieţel, Adam, şi când a gătat de croşetat, ca să nu se destrame croşeteala, a făcut un nod la aţă! Şi de aia au băieseii puţulica aia care-i deranjează când dorm… Apoi s-a apucat s-o croşeteze pe Eva. Şi l-a final, chiar când era gata s-o gate, i s-o terminat la Doamne-Doamne aţa… Şi n-o mai apucat să facă nod. De aia fetisele nu au puţilică aşa mare şi dorm liniştite noaptea…

Mihnea a cugetat câteva clipe şi m-a întrebat ce-i ăla croşetat. I-am explicat că-i ceva de genul cum fac dicile când îi fac lui ciorăpei, căciuliţe şi bluziţe.

– Daaaa? Vreau si eu să învăs să crosetes!!!

Fluturele multicolor (Nymphalis polychloros). L-am fotografiat în Munţii Şureanu, pe Valea Luncanilor, în data de 30 martie 2014. Totul se potriveşte cu descrierea: „Specie cu risc redus, periclitată […]. Culoarea de fond a aripilor este gălbuie-roşcată. Aripile anterioare cu două pete mari negre pe un fon galben la marginea anterioară şi altele mai mici la partea mediană; regiunea submarginală cu o bandă neagră continuă, paralelă cu marginea. Aripile posterioare cu o pată mare neagră la partea anterioară şi cu trei şiruri de pete lunulare la margine: unul extern din pete albastre, unul median din pete negre şi unul intern din pete galbene […]. Anvergura aripilor: 50-55 mm […]. Specia este răspândită în zona pădurilor cu esenţe foioase. Se întâlneşte la liziera pădurilor, în poieni, livezi […]. Unii autori afirmă că specia apare într-o singură generaţie, alţii că este digoneutică sau chiar trigoneutică. Specia hibernează […] în diverse locuri retrase şi întunecoase: sub scoarţa arborilor, sub acoperişurile caselor, etc. Adulţii apar primavara devreme. După acuplare femela depune ponta [nu e vorba de premier, ci de procesul de depunere a icrelor la peşti şi a ouălor la păsări, insecte, reptile, şi vine din fr. ponte] de ouă în şiraguri pe ramurile de ulm (Ulmus sp.) sau alţi arbori. Larvele se hrănesc cu frunze de ulm, salcie, plop, cireş, etc. Stadiul de crisalidă dureaza circa 12-16 zile. Specie diurnă […]. Specie palearctică larg răspândită în Europa şi Asia, în acest din urma continent însă nu ajunge până în Extremul Orient, lipsind din China şi Japonia. Se întalneste şi în Africa palearctică, unde este reprezentată printr-o subspecie locală” (apud http://www.salvaeco.org)…

Brânduşă de primăvară (Crocus heuffelianus, cred), în Munţii Şureanu…