Mihnea dixit (74)   1 comment

Mai zilele trecute mă sună îngerul. Cum petrecuse cam multe nopţi una după alta la bună-sa îl întreb dacă nu vrea să vie să mai dormim şi amândoi, ca bărbasii. Să ne facem de cap şi să întoarcem casa cu josu’-n sus. Nu că n-ar fi în felul ăsta tot timpul. El zice că da şi dă să fugă la joacă. Io-l opresc şi-i spun să-i transmită la Dica Atena să-i bage-n straiţă, seara când ies în faţa blocului, şi medicamentele cele afurisite pe care le-nghite el în fiecare seară. Să nu mă mai car eu câteva zeci de metri pe jos până acasă la bunici să le iau.

Bineeee, Tatiiii! Paaaa! Ne vedeeeem!, l-am mai auzit că-mi zice înainte să aud cum trânteşte telefonul pe ceva moale şi pufos. Cred că era cimentul din curtea grădiniţei… Şi, bineînţeles, seara ne-am văzut. Da’ io nu vedeam straiţa cu medicamente şi până la urmă am întrebat unde-i. Bună-sa, mirată, mi-o zis că n-o adus nimic, că Mihnea nu i-o zis ce-am stabilit. Aşa că m-am îndreptat spre el şi l-am luat la rost. Cu ou şi cu oţet l-am făcut, printre pupături. La un moment dat, sătul de critici, mi-o tăiat elanul:

– Tati meu, da’ sti că nu-i frumos să spui la alsii se vorbesti la telefon!

Posted 2014/03/06 by danieliiancu in Mihnea, Mihnea dixit

One response to “Mihnea dixit (74)

Subscribe to comments with RSS.

  1. Bravo Mihnea!!!!!

    adina marconi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: