Archive for Septembrie 2011

Conferinţă ştiinţifică internaţională la Târgu Mureş   Leave a comment

Pe 16 şi 17 septembrie 2011, a avut loc la Târgu Mureş un simpozion internaţional organizat de Universitatea “Petru Maior” din localitate, de Institutul de Cercetări Socio-Umane “Gheorghe Şincai” şi de Institutul de Studii Italo-Român. Intitulat Risorgimento italian şi mişcările naţionale din Europa. De la modelul italian la realitatea Europei central-orientale, la eveniment participă o serie de personalităţi ale cercetării ştiinţifice din România, Italia şi SUA, printre care academicieni şi numeroşi profesori universitari din Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Bucureşti, Alba Iulia, Oradea, Roma, Messina, Torino, Pittsburgh sau Illinois.

Posted 2011/09/27 by danieliiancu in Diverse, Uncategorized

Cetatea Orăştiei   Leave a comment

Posted 2011/09/27 by danieliiancu in Galerie foto, Uncategorized

Reportaje (7): Cetatea Orăştiei   Leave a comment

Apărut în Dilema veche, anul VII, nr. 340, 19 – 25 august 2010, p. 6, în cadrul rubricii SOS Provincia.

Până la mijlocul anilor ’80, nici nu se ştia prea bine de existenţa ei: străinii de oraş vedeau doar două biserici, cu turle împodobite cu globuri aurii, fără cruci, ce se iţeau de undeva dintre acoperişurile caselor înghesuite unele în altele, după modelul arhitectural săsesc al secolului XIX. Ziduri prăbuşite stăvileau curţile gospodăriilor pe laturile din spate, iar cei ce aveau mai mult noroc puteau creşte porci sau păsări prin turnurile demult dispărutelor bresle medievale, atunci când nu le foloseau pe post de magazii de lemne. Intrarea actuală, în stil neo-gotic, construită pe locul fostelor turnuri de intrare, al podului ridicător de peste şanţul cu apă al cetăţii şi al barbacanei, nu prezenta prea mult interes.

Urbanizarea prost-înţeleasă şi sistematizarea, cu atât mai prost aplicată, a perioadei comuniste a dus în cele din urmă la demolarea a peste două treimi din casele ce fuseseră înălţate de-a lungul zidurilor de incintă, iar în locul lor prostia omenească a construit două blocuri de locuinţe, aproape lipite de cetate, şi a fost doar la câteva găleţi de ciment şi plăci de prefabricate distanţă să-l construiască şi pe-al treilea. Astfel, azi Cetatea Orăştiei nu prea poate fi văzută din exterior. Doar din fosta Piaţă Mică a oraşului, azi Aurel Vlaicu, mai poate fi zărit printre cele două blocuri, un turn exterior circular, ce a dublat turnul patrulater interior, închizând în acest fel o fostă intrare în cetate. Un acoperiş fără noimă, aruncat peste turn doar aşa, să fie, îşi râde de toată istoria locului prin plăcile lui de azbest. Câteva ambrazuri tăiate-n piatră, ce imită formele unor chei întoarse, privesc spre oraş desluşindu-şi rolul de lăcaşuri pentru gurile de artilerie. De ajuns prea aproape nu se poate ajunge, locatarii blocurilor îngrădind totul cu garduri şi porţi de metal, pentru paza propriilor maşini, parcate în fostul şanţ de apă al cetăţii, sau al găinilor crescute-n coteţe de tablă. Pe latura de sud, o parcare recent amenajată lasă liberă vederii o mică poartă pietonală, cu ancadrament gotic, azi zidită. Lipit de spatele singurei case rămase în picioare, un turn patrulater adosat incintei se înalţă cu câţiva metri deasupra zidului rămas fără creneluri şi metereze. Iar văzută dinspre răsărit, cetatea mai oferă doar priveliştea unui alt turn semicircular, cu nişte scânduri de lemn ce-i blochează intrarea la nivelul inferior… Asta dacă nu punem la socoteală fierătaniile ruginite, înălţate inestetic şi folosite, cam o dată pe an, drept scenă…

Waras, Szazsváros, Broos, Saxopolis… sunt doar câteva din denumirile vechi ale oraşului. În date seci, Orăştia e atestată documentar de la 1224, când într-o diplomă a regelui Andrei al II-lea, sunt reconfirmate privilegiile coloniştilor saşi, acordate, cândva, în trecut, de Geza al II-lea. O primă menţionare a unei fortificaţii în jurul bisericii datează de la 1241, apoi documentele se referă doar la oraş. La 1376 sunt menţionate breslele. Urmează invazii tătare şi turceşti. Abia la 1544 şi 1560, cetatea Orăştiei este amintită de Sebastian Munster, respectiv Giovanandrea Gromo, iar Evlya Celebi face acelaşi lucru la 1660 şi 1666. Pe la începutul secolului XVIII, zidurile fortificaţiei sunt demantelate, Imperiul Habsburgic dorind prin acest fapt să o dezafecteze. Ulterior, acestea sunt reconstruite, dar fără a mai avea rolul de fortificaţii, ci doar pe acela de a delimita curtea bisericii. Iar după 1991, o serie de campanii de săpături arheologice au încercat să reconstituie o parte din istoria pierdută a cetăţii…

De cum intri pe poartă, lipită azi de fosta clădire a Colegiului reformat Kun, zumzetul oraşului pare că abia se mai strecoară printre frunzele teilor mult prea bătrâni din curtea cetăţii. Dai ocol celor două biserici, prima aparţinând comunităţii evanghelice, germane, a doua, celei reformate calvină, maghiare. Pe dreapta, cam pe la mijlocul zidului, e turnul pătrat, cu fosta poartă de vest dezafectată, înălţată pe bolţari de piatră, în care surprinzi caracteristicile portalurilor gotice. Zidul, mult mai înalt odinioară, avea şi drum de strajă, imaginat acum doar prin găurile din care plecau consolele de lemn ce-l sprijineau. Pe colţuri, urmele pitice ale altor turnuri. Cel de pe jumătatea zidului dinspre miază-zi e, de departe, cel mai bine păstrat. Privirea ţi-e atrasă uneori de jumătatea de corp gotic de secol XIV a bisericii reformate, ce contrastează puternic cu turnul-clopotniţă de secol XIX, înălţat după cutremurul din 1839. În spatele celor două biserici, surpriza: descoperi o alta. Mă rog, sunt doar ruinele unei basilici ieşită din pământ în campania arheologică din 1992. Rotonda, cu o absidă spre răsărit şi cu cel puţin două nivele, a fost „protejată” în urmă cu câţiva ani prin construcţia unei cupole, din care acum n-a mai rămas decât scheletul de metal, sinistru şi ruginit…

…Iar de-ţi ridici privirea peste rotondă, vezi zidul cetăţii, prăbuşit pe o distanţă de peste zece metri, cu toate că abia a fost refăcut în urma campaniei de restaurare de la sfârşitul anilor ’90, şi-ţi vine să declami retoric-interogativ despre situaţia locativă a constructorilor de altădată. Cât despre cei de acum, mai bine lipsă… Prezent la Orăştie în urmă cu câteva săptămâni, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a fost, cică, vădit nemulţumit, şi se pare că a promis măsuri. Care vor fi acestea şi când vor fi luate, rămâne (mult timp, de acum încolo) de văzut!

Posted 2011/09/20 by danieliiancu in Articole, Reportaje, Uncategorized

Mihnea (5): 29 august 2011   1 comment

Posted 2011/09/01 by danieliiancu in Aventurile îngerului, Mihnea

Concurs de turism montan   Leave a comment

Ştire apărută în Palia expres, anul XVI, nr. 32 (598), 1 – 7 septembrie 2011, p. 1.

Reamintim cititorilor noştri că în perioada 2 – 4 septembrie 2011, în zona Bulzeştii de Jos – Cheile Uibăreştilor se desfăşoară cea de-a XXI-a ediţie a concursului de turism montan dotat cu Trofeul „Kogaion”. Principalul organizator al concursului este Asociaţia de Turism Montan „Kogaion” din Orăştie.

Ioan Vasiu

Posted 2011/09/01 by danieliiancu in Uncategorized

Trofeul Kogaion, ediţia a XXI-a, 2011   Leave a comment

Ştire apărută pe Alpinet, publicată marţi, 23 august 2011.

Asociaţia de Turism Montan „Kogaion” Orăştie, în colaborare cu Direcţia pentru Sport a Judeţului Hunedoara, Asociaţia Judeţeană „Sportul pentru toţi” Hunedoara şi Asociaţia Montană „SpeoZarand”
Brad, vă invită să participaţi la cea de a XXI -a ediţie a concursului de turism montan Trofeul Kogaion ce se va desfăşura în perioada 2 – 4 septembrie 2011, în zona Bulzeştii de Jos – Grohot – Cheile Uibăreştilor din Munţii
Metaliferi.

Informatii suplimentare pe http://www.kogaionorastie.ro sau la nr de tel. 0751.404.765 (Daniel Iancu), 0740.228.412 (Claudia Neagu), 0743.753.829 (Călin Herţa).

Ne vedem acolo!

Călin Herţa

Posted 2011/09/01 by danieliiancu in Uncategorized