Archive for August 2011

Mihnea (4): 1 mai 2010   Leave a comment

Posted 2011/08/28 by danieliiancu in Aventurile îngerului, Mihnea

Ţinutul Orăştiei – Cigmău   Leave a comment

Câteva fotografii realizate în primăvara lui 2010 la Cigmău, în preajma şi în timpul desfăşurării simpozionului dedicat lui Ion Budai-Deleanu…

Posted 2011/08/28 by danieliiancu in Galerie foto, Uncategorized

Reportaje (6): O aniversare a lui I. Budai-Deleanu: Orăştie – Cigmău. Regrete, flori şi rugăciuni pentru sufletul „părintelui Ioan”   Leave a comment

Apărut în Familia, anul 46 (146), nr. 7 – 8 (536 – 537), Iulie – August 2010, p. 231 – 233, sub titlul I. Budai-Deleanu – 250

Citind, la câteva săptămâni de la apariţie, numărul din iunie 2010 al revistei Familia, m-am oprit cu interes asupra dosarului intitulat Ioan Budai-Deleanu – 250. O parte din studiile cuprinse acolo îmi erau deja cunoscute, unele le-am citit pentru prima oară. Printre acestea din urmă se numără şi cel al lui Ion Urcan, intitulat „Ţiganiada” lui Traian Ştef, în care domnia sa îşi exprimă de la început mâhnirea că, într-un asemenea moment aniversar, de „sfert de mileniu”, marile edituri româneşti, alături de Uniunea Scriitorilor şi de Academia Română au rămas indiferente, într-o apatie ce pare să caracterizeze literatura şi cultura română contemporană. Autorul aminteşte totuşi „excepţia fericită” legată de o discretă aniversare la care şi-au dat concursul editurile Paralela 45 şi Casa Cărţii de ştiinţă, precum şi Filiala Cluj a USR şi Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, bineînţeles prin cele câteva persoane care le-au reprezentat.

Viaţa creativă a unei culturi nu stă în festivităţi şi în formalităţi aniversare, dar drumul ei trece, din când în când, pe dinaintea unor astfel de repere care-i confirmă identitatea şi o reîntâlnesc cu propriile antecedente valorice”, spune Ion Urcan. Sunt aproape întru totul de acord cu domnia sa, singura mea obiecţie faţă de afirmaţiile din articolul menţionat fiind, de fapt, mai mult o completare, o readucere în atenţie a unui eveniment ce l-a avut în prim-plan pe Budai-Deleanu. Pentru că, de fapt, autorul Ţiganiadei a fost sărbătorit şi la el acasă, spre surprinderea şi neîncrederea multora, chiar dacă nu cu fast şi nici cu prea multă reclamă.

Ideea aniversării de la Orăştie şi Cigmău a pornit în decembrie 2009, de la profesorul şi scriitorul Gligor Haşa, însă problemele organizatorice au condus în cele din urmă la derularea acţiunii abia pe data 17 aprilie 2010. Manifestările au fost grupate, practic, în jurul unui simpozion ştiinţific intitulat Iluministul Ion Budai-Deleanu (1760 – 1820). Context, text şi subtext, şi organizat de Protopopiatul Greco-Catolic Orăştie, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Orăştie şi Centrul de Studii Istorice şi Politologice „Iuliu Maniu” din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, cu sprijinul Primăriei Municipiului Orăştie, Primăriei Oraşului Geoagiu, Casei de Cultură „Alexandru Grozuţă” Orăştie, precum şi a Companiei Judeţene de Turism Hunedoara. Simpozionul de la Orăştie a fost completat cu o vizită la Cigmău, la locurile natale ale lui Ion Budai-Deleanu, cu depuneri de flori şi cu un parastas pentru sufletul poetului ţinut în faţa şcolii din localitate, pe care se află celebra placă comemorativă ce silueşte adevărul prin menţionarea anului 1763 ca dată de naştere a „părintelui Ioan”.

Simpozionul în sine, moderat de Ovidiu Pecican şi de Iacob Mârza, a avut un succes nesperat, chiar dacă luăm în considerare doar faptul că Sala de Şedinţe a Casei de Cultură din Orăştie s-a dovedit aproape neîncăpătoare. Nu foarte stufos, el a prevăzut în programul său doar zece comunicări, doi dintre cei învitaţi, Traian Ştef şi Ion Buzaşi, neputând efectua, din motive personale şi obiective, deplasarea la Orăştie. Introducerea în atmosfera aniversară a fost făcută de Mihai Căstăian, de la muzeul din localitate, printr-o Pledoarie pentru spiritul locului, în care a prezentat principalele aspecte culturale ce conferă unicitate spaţiului avut în vedere, de la descoperirile turdăşene, la cetăţile dacice, şi de la Palia de la Orăştie la Ion Budai-Deleanu, precum şi de semnatarul acestui articol, cu o comunicare intitulată Cigmău – Repere cronologice. Pentru o monografie istorică, material întocmit în mare parte pe baza documentelor culese de o altă personalitate hunedoreană, Nicolae Densuşianu, din diverse arhive[1].

Apoi s-a intrat direct în miezul problemei. Ioachim Lazăr şi Maria Basarab, de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, au vorbit despre Noi date privind familia Budai într-un testament de la 1847, respectiv despre Ion Budai-Deleanu – profil religios. Ovidiu Pecican (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca) s-a aplecat asupra câtorva Idei social-politice în „Ţiganiada”, aspecte ce vor fi dezvoltate ulterior în postfaţa la cartea lui Traian Ştef, Povestirea „Ţiganiadei”; Iacob Mârza (Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia) a vorbit despre Ion Budai-Deleanu şi semnificaţia naţional – politică a discursului istoric; în timp ce Larisa Matei (Biblioteca Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia), ce a obţinut nu cu mult timp în urmă titlul de doctor în istorie tocmai cu un subiect despre iluministul din Cigmău, a pus accentul pe Ecourile europene în discursul lui Ion Budai-Deleanu. Simpozionul s-a încheiat cu trei comunicări susţinute de Gligor Haşa (Deva), Eminescu şi Ion Budai-Deleanu – surprinzătoare similitudini; Gabriel Petric (Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu” Orăştie), Ion Budai-Deleanu în interpretarea Ioanei Em. Petrescu; şi părintele Ioan Mitrofan (Facultatea de Teologie Greco – Catolică Blaj, din cadrul Universităţii clujene), Ion Budai-Deleanu – Repere bio-bibliografice şi context istoric la 250 de ani de la naşterea sa. Enumerarea de mai sus poate părea la o primă vedere destul de seacă, dar conţinutul majorităţii expunerilor au pornit de la o încercare de înţelegere cât mai deplină a personalităţii aniversate şi au avut drept scop repararea unei nedreptăţi culturale ce se menţine de aproape două secole. Cât s-a reuşit şi cât nu, rămâne de analizat şi după apariţia unui volum care să cuprindă cea mai mare parte a comunicărilor şi pe care organizatorii speră să-l poată edita până la sfârşitul acestui an.

Cât despre celelalte activităţi derulate pe parcursul zilei de 17 aprilie 2010, şi ele pot fi caracterizate ca fiind nişte reuşite, mai cu seamă că mulţi dintre invitaţi, deşi specialişti în opera şi activitatea lui Ion Budai-Deleanu, nu avuseseră până la acea dată prilejul de a vizita Cigmăul. Ţin să precizez, vis-á-vis de afirmaţia domnului Ion Urcan, că lucrurile s-au schimbat oarecum în bine de la vizita domniei sale din 2004 şi până acum. Cel puţin la faţadă! Acoperişul şcolii (nefolosită ca atare astăzi), pe care se află placa comemorativă, a fost reparat, la fel şi faţada şi o parte din încăperi (chiar dacă sălile din spatele clădirii sunt, în continuare, o ruină), iar respectiva placă nu mai stă să cadă. Deşi va trebui, dacă nu schimbată, cel puţin completată cu o alta. Pentru că informaţia legată de anul naşterii, acel „1963” eronat, a făcut şi face în continuare victime, inclusiv printre autorităţile locale, dar mai ales printre vizitatorii locurilor care apoi îşi expun, darnic, opiniile pe net. După „pita cu sare” întâmpinătoare, depunerea de coroane şi flori obligatorie şi parastasul oficiat de un sobor de cinci preoţi, în timpul degustării unor plăcinte cu varză şi a câte unui păhărel de ţuică, din care câteva picături au fost lăsate să ude pământul pentru sufletul „părintelui Ioan”, scriitorul Gligor Haşa şi-a recunoscut paternitatea asupra respectivei greşeli, comise, de altfel, intenţionat şi cu bună ştiinţă, dar într-un scop cât se poate de nobil. Povestea e simplă şi se înscrie în metodele epocii, de falsificare a istoriei chiar în interesul promovării acesteia. Pentru că, potrivit acestei concepţii, decât să nu fie nimic, mai bine să existe ceva, cvasi-adevărat sau fals, dar care să trezească, la o adică, interes şi dispute.

Potrivit lui Gligor Haşa, încercările legate de aniversarea bicentenarului naşterii lui Budai-Deleanu, în 1960, s-au dovedit un eşec din cauza indiferenţei de atunci a autorităţilor. Abia trei ani mai târziu momentul a putut fi cumva „legat” de alte manifestări scriitoriceşti ce aveau loc în judeţul Hunedoara, printr-o interpretare voit eronată a unor date deja cunoscute. Cu doi ani înainte, în 1961, Ion Iliescu publica în Limba şi literaratura, volumul V, studiul Elemente locale în creaţia lui Ion Budai-Deleanu, în care, în anexă, prezenta şi arborele genealogic al familiei Budai, specificând anul naşterii lui Ion, la 1760, şi al fratelui său Aron, la 1763, ambele date fiind însoţite de semne de întrebare încadrate de paranteze. De aici şi până la o reinterpretare inversată a anilor n-a mai fost decât un pas, ce s-a făcut în scurt timp, dar cu urmări pentru o lungă perioadă. Urmări ce cu greu mai pot fi remediate chiar şi astăzi, deşi la finalul întâlnirii de la Cigmău s-a promis solemn îndreptarea erorii…

Impresii şi poveşti au mai fost multe, atât la Orăştie, cât şi la Cigmău. Gusturi amare şi tristeţi au lăsat atât locul fostei case natale a lui Budai, din care se mai zăreşte acum, doar ca o părere, o terasă nivelată undeva în grădina şcolii, puţin mai la vale, precum şi biserica greco-catolică din sat, degradată şi părăsită.

Poate că acţiunea nu a avut amploarea ce i se cuvenea, dar sătenii prezenţi, unii în costune populare, au reprezentat auditoriul perfect, mai ales că vreo doi-trei dintre ei îşi mai aminteau de manifestările de acum aproape jumătate de veac… Poate că alţii în locul nostru organizau totul mai bine… Cu siguranţă însă, printre lipsurile pe care ni le asumăm este şi cel legat de imposibilitatea invitării tuturor celor pasionaţi de Ion Budai-Deleanu, cercetători sau iubitori ai operei poetului şi istoricului din Cigmău. Evenimentul a trecut, regretele rămân. Să sperăm însă în acţiuni viitoare mai frumoase!


[1] Cercetarea respectivă face parte proiectul POSDRU/88/1.5./S/63269, intitulat „Bursele doctorale, premiză pentru creşterea competitivităţii şi competenţelor în cercetarea ştiinţifică” şi derulat de Şcoala Doctorală din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, suportul financiar fiind asigurat de Fondul Social European şi de Guvernul României.

Posted 2011/08/27 by danieliiancu in Reportaje, Uncategorized

O nouă ediţie a Trofeului „Kogaion”   Leave a comment

Apărut în Palia Expres, anul XVI, nr. 30 (596), 18 – 24 august 2011, p. 2.

Asociaţia de Turism Montan „Kogaion” Orăştie va organiza la începutul lunii septembrie un nou Trofeu, manifestare sportivă de interes naţional ajunsă la cea de-a XXI-a ediţie. Pentru cei interesaţi să participe, fie în calitate de concurenţi, fie în cea de voluntari pentru buna desfăşurare a acţiunii, trebuie precizat că respectivul concurs se va desfăşura în perioada 2 – 4 septembrie 2011, în zona Bulzeşti – Cheile Uibăreştilor – Podul natural de la Grohot, unde se poate ajunge doar cu maşina traversând municipiul Brad, Baia de Criş şi Rişculiţa, până la intrarea în Bulzeştii de Jos. Manifestările vor consta în parcurgerea unui traseu de regularitate prin zona amintită, precum şi derularea unor probe precum cea de orientare turistică, cea de alpinism, culturală sau teoretică. Alături de ATM Kogaion Orăştie, în cadrul ediţiilor anterioare au fost implicate şi o serie de sponsori şi instituţii, precum Direcţia de Sport a Judeţului Hunedoara, Primăria Municipiului Orăştie, Direcţia Silvică Hunedoara – Deva etc., pe care sperăm să le avem alături şi în acest an, mai ales că la acţiune şi-au anunţat deja intenţia de a participa asociaţii şi cluburi de profil din ţară, dar mai ales din Transilvania.

Daniel I. Iancu

Posted 2011/08/23 by danieliiancu in Uncategorized

Invitaţia la Trofeul Kogaion, ediţia a XXI-a   Leave a comment

Posted 2011/08/23 by danieliiancu in Uncategorized